14.5 C
Craiova
vineri, 3 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitatePentru pensionari, timpul nu mai asteapta!

Pentru pensionari, timpul nu mai asteapta!

In articolele: „Recorelarea pensiilor – o gogoasa electorala“ si „Sint greu batrinii de pornit…“ publicate in Gazeta de Sud in data de 7 februarie 2002, respectiv in data de 25 iulie 2002, am incercat sa scot in evidenta urmatoarele aspecte:

1. Pensionarii nu sint persoane asistate, ci sint persoane asigurate.

2. Pensionarilor intrati in plata pina la 31.12.1997 li s-a confiscat si li se confisca in continuare peste 56% din pensia la care au dreptul (pensia raportata la inflatie), deci au fost incalcate prevederile art. 41 alin (1) si (7) din Constitutia Romaniei.

3. Indexarea trimestriala a pensiilor cu un procent egal cu rata inflatiei acopera cel mult 50% din inflatie.

4. Cresterea nominala a pensiilor nu va duce la cresterea in termeni reali, deoarece ce se cistiga prin recorelare se pierde, in mare parte, prin neindexarea suta la suta a inflatiei.

5. Pentru a se ajunge la o pensie reala, valoarea nominala a pensiei de la acea data trebuia inmultita cu 2,4, iar pentru ca pensia primita sa reprezinte cel putin 75% din pensia reala, valoarea nominala a pensiilor ar fi trebuit sa fie mai mare cu 82%.

Se constata ca la finele anului 2002, prin doua recorelari si patru indexari, cresterea in termeni reali a pensiilor este aproape de zero. Au crescut cu 1-2,5% pensiile foarte mici, in timp ce pensiile ceva mai mari au batut pasul pe loc.

Pentru a dovedi cele afirmate, am intocmit cele doua situatii comparative A si B, luind in calcul datele oficiale privind inflatia in 2002.

Din situatia comparativa A, pentru cazul analizat pe trimestrul IV 2002, se observa cu usurinta ca, prin indexarea trimestriala, totalul sumei incasate a crescut cu 100.000 de lei, iar daca indexarea s-ar fi facut lunar, totalul sumei incasate pe trimestrul IV ar fi crescut cu 233.000 de lei, deci inflatia a fost acoperita in proportie de 43% (100.000 x 100) : 233.000 = 43%.

Situatia comparativa B, care urmareste evolutia pensiei pe parcursul anului 2002, ne pune in fata unui adevar crud, si anume ca, pe total, in 2002, o pensie situata sub pensia medie pe tara a avut o crestere reala foarte mica. Astfel, daca la inceputul lui 2002, pensia primita reprezenta aproximativ 39,11% din pensia reala, la finele anului, pe total, aceasta reprezinta 41,53%.

Previziunea mea facuta la inceputul anului 2002, ca recorelarea pensiilor nu va fi decit o gogoasa electorala, s-a adeverit.

Guvernul s-a marginit sa aloce pentru recorelarea pensiilor doar o parte din sumele economisite prin „restructurare naturala“ a pensionarilor, asa cum rezulta din urmatoarele date:

– La 1 ianuarie 2002 au fost cuprinsi la recorelare aproximativ 2.540.000 de pensionari pentru limita de virsta cu vechime completa si pensionari de urmasi.

– La 1 ianuarie 2003, numarul acestora s-a redus cu 228.000, astfel ca pentru recorelare au mai ramas 2.312.000, deci numarul celor „restructurati natural“ reprezinta peste 9,86% din numarul celor ramasi.

Din situatia B se observa ca, daca raportam sumele alocate pentru recorelare (61.000 lei/ianuarie + 68.000 lei/iulie) la valoarea nominala a pensiei la 1 ianuarie 2002 de 1.584.000 lei, constatam ca aceasta reprezinta 8,14%, deci din cei 9,86% economisiti prin „restructurarea naturala“ s-au consumat pentru recorelare numai 8,14%.

Daca in anii 2003 si 2004 guvernul va aplica acelasi sistem de recorelare, rezulta ca la 31 decembrie 2004, fata de 31 decembrie 2001, numai pensiile situate sub pensia medie pe tara vor avea o crestere in termeni reali de 4-6%, adica vor reprezenta 45-47% din pensia reala, in timp ce pensiile mai mari, indiferent de anul pensionarii, vor bate pasul pe loc sau se vor micsora.

Dupa doi ani de guvernare, plus cei sase inainte de 1996, pentru pensionari, promisiunile au venit cu vagonul, iar realizarile – cu pipeta.

Prabusirea sistemului de pensii a fost o consecinta directa a coruptiei, pentru combaterea careia nu s-a facut aproape nimic, ba, mai mult, au fost blocate legi care aveau rol important in combaterea acestui flagel.

Un exemplu tipic in acest sens este blocarea la Camera Deputatilor, inca din vara anului 2001, a Legii Statutului alesilor locali. Efectele deblocarii acestei legi se observa la nivelul bugetelor consiliilor locale si judetene, dar mai ales la nivelul Capitalei, unde consilierii au transformat Bucurestii in cimp de bataie in dauna bucurestenilor, dar in folosul consilierilor. In prezent, Legea 19/2000 este folosita ca, prin asa-zisa recorelare, sa se legifereze confiscarea a peste 50% din pensie.

Exista situatii cind o lege a fost intoarsa pe dos printr-un simplu ordin al unui ministru.

Un exemplu este Ordinul 340/2001 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, care a mers pina acolo incit a introdus prevederi incompatibile cu realitatea.

Astfel, prin art. 32 de la cap. VII al acestui Ordin, care face trimitere la art. 5 alin. (1) punctele I, II, III si IV din Legea 19/2000, un pensionar avind gradul I sau II de invaliditate are posibilitatea sa ocupe o functie electiva sau administrativa. Oare s-a intrebat dl Marian Sirbu cum este posibila o astfel de prevedere, cind prin definitie, invaliditatea de gradele I si II se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, iar pentru supravietuirea celor cu gradul I de invaliditate este nevoie de insotitor?

Cred ca trebuie sa reamintim partidului de guvernamint ca de problemele pensionarilor trebuie sa vorbim la timpul prezent. Acum, cind mai au putin de trait, este de datoria guvernului sa le asigure cel putin 75% din pensia la care au dreptul, aceasta insemnind ca pensia de pe luna decembrie 2002 trebuie inmultita cu 1,74 sau, altfel spus, trebuie indexata cu 74% si apoi mentinuta aceasta valoare prin indexare lunara cu un procent egal cu rata inflatiei.

Pentru pensionarii intrati in plata pina la 31 decembrie 1997, adica aceia cuprinsi la recorelare, timpul nu mai asteapta.

Nota: Prin indexare trimestriala, pe trimestrul IV – 2002 rezulta o crestere de 100.000 de lei.

– Daca indexarea s-ar fi facut lunar, pentru tot trimestrul IV 2002, ar fi rezultat o crestere de 233.000 lei.

Concluzie: Indexarea trimestriala a acoperit doar 43% din cresterea inflatiei (100.000 x 100): 233.000 = 43%.

41,53% – 39,11% = 2,42%

Concluzie: In anul 2002, dupa doua recorelari si patru indexari, pe total, cresterea reala este de 2,42%.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS