Primăria Craiova pregătește o investiție de 35,6 milioane de lei, cu TVA, într-un sistem de baterii care va deservi parcul fotovoltaic de pe Aleea 1 Șimnic. Instalația va avea o capacitate utilă de stocare de 21,2 MWh și o putere nominală de 5,3 MW. Municipalitatea vrea să obțină cea mai mare parte a banilor prin Fondul pentru Modernizare, însă aproximativ 8,6 milioane de lei, cu TVA, sunt considerați cheltuieli neeligibile și vor trebui acoperiți de beneficiar. Proiectul ajunge pe masa Consiliului Local Craiova în ședința din 24 septembrie.
Primăria Craiova revine asupra proiectului energetic pregătit în zona Șimnic, unde municipalitatea intenționează să construiască un parc fotovoltaic pentru producerea energiei destinate consumului propriu. De această dată este vorba despre instalația care va permite ca o parte din energia produsă de panouri să nu fie folosită sau livrată imediat în rețea, ci păstrată în baterii și utilizată ulterior.
Sistemul de stocare, cunoscut în documentația tehnică drept BESS – Battery Energy Storage System –, este estimat la aproape 35,6 milioane de lei, inclusiv TVA.
Investiția în baterii nu este una separată de parcul solar. Sistemul va fi amplasat chiar în incinta centralei fotovoltaice de pe Aleea 1 Șimnic nr. 83A și a fost dimensionat în funcție de producția și condițiile de racordare ale acesteia.
Terenul aparține domeniului public al municipiului și are o suprafață totală de 71.359 de metri pătrați. Centrala fotovoltaică urmează să fie realizată în baza contractului de finanțare nr. 1216 din 6 august 2025, încheiat între Municipiul Craiova și Ministerul Energiei, prin Fondul pentru Modernizare.
Ce va face uriașa baterie din Șimnic
Principiul este relativ simplu. În orele în care panourile fotovoltaice produc mai multă energie decât poate fi utilizată imediat, surplusul este trimis către baterii. Energia poate fi apoi folosită atunci când producția solară scade, spre exemplu seara, sau în intervalele în care consumul este mai mare.
În lipsa stocării, producția și consumul trebuie echilibrate aproape în timp real. În anumite perioade, o parte din producția fotovoltaică poate fi limitată, iar energia excedentară poate ajunge în rețea într-un moment în care valoarea ei este mai mică.
Studiul de fezabilitate enumeră printre funcțiile sistemului stocarea surplusului produs în orele de vârf solar, descărcarea controlată în perioadele de consum ridicat, reglarea locală a tensiunii și frecvenței și reducerea dezechilibrelor din rețeaua electrică.
Bateria va avea o capacitate nominală de 23.560 kWh, din care vor putea fi utilizați efectiv 21.200 kWh, adică 21,2 MWh. Puterea nominală a sistemului de stocare va fi de 5.300 kW, iar puterea centralei fotovoltaice trecută în indicatorii utilizați pentru finanțare este de 6.201,6 kW.
Documentația stabilește o adâncime de descărcare de 90% și o durată de stocare de 3,42 ore.
În proiectul de hotărâre care urmează să fie votat de Consiliul Local aceiași indicatori apar ca parametri oficiali ai proiectului: 21,2 MWh capacitate nou instalată, 5.300 kW puterea nominală a stocării, 23.560 kWh capacitate nominală și 21.200 kWh energie utilizabilă.
Bateriile sunt legate și de racordarea parcului la rețea
Rolul sistemului nu se limitează însă la păstrarea energiei pentru orele în care nu este soare.
Din studiul de fezabilitate rezultă că instalația de stocare este legată direct de condițiile în care centrala fotovoltaică poate fi pusă în funcțiune. Documentul precizează că, în scenariul fără baterii, punerea în funcțiune a parcului nu se poate realiza în condițiile Avizului Tehnic de Racordare nr. 001500047083, deoarece capacitatea de stocare este inclusă în acesta și trebuie să fie instalată și operațională.
Cu alte cuvinte, sistemul de baterii este parte din soluția de racordare a viitorului parc fotovoltaic, nu doar un accesoriu adăugat ulterior pentru creșterea eficienței.
Proiectul a apărut încă din 2025 în documentele municipalității. Studiul de fezabilitate pentru instalația de stocare a fost aprobat de Consiliul Local în decembrie 2025, iar acum este actualizat pentru a corespunde condițiilor finale ale programului de finanțare.
Primăria a ales bateriile LFP
Proiectantul a analizat mai multe variante pentru sistemul de stocare, iar soluția recomandată este una bazată pe baterii LFP – litiu-fier-fosfat – instalate în containere și conectate în curent alternativ la infrastructura centralei.
Sistemul va conține modulele propriu-zise de baterii, invertoare bidirecționale pentru conversia energiei, echipamente de protecție și control, instalații de climatizare, software pentru managementul energiei și tablouri electrice pentru legătura cu rețeaua.
Containerele vor fi dotate cu senzori pentru temperatură, umiditate și fum și cu instalații de ventilație și stingere. Fiecare modul va fi supravegheat printr-un sistem BMS – Battery Management System – care urmărește tensiunea, curentul și temperatura celulelor și poate interveni atunci când apar valori anormale.
Sistemul de management al energiei va decide când se încarcă și când se descarcă bateriile. Documentația prevede inclusiv funcții de tip „peak shaving” și „load shifting”: energia poate fi păstrată în intervalele în care producția este mare și folosită atunci când cererea crește.
Tot software-ul urmează să fie integrat cu infrastructura SCADA de monitorizare a instalației.
Cel puțin 15 ani de funcționare
Proiectantul estimează pentru sistemul BESS o durată de viață de minimum 15 ani și peste 6.000 de cicluri de încărcare-descărcare. Eficiența conversiei este trecută în studiu la peste 97% pentru anumite echipamente de conversie.
Bateriile LFP ar trebui să suporte între 6.000 și 8.000 de cicluri la o adâncime de descărcare de 80-90%. La sfârșitul perioadei de utilizare, producătorii vor trebui să garanteze păstrarea unei capacități reziduale de cel puțin 70-80%.
Studiul estimează o degradare a bateriilor de aproximativ 1,5-2% anual. După zece ani, capacitatea utilă ar urma să mai reprezinte aproximativ 75-80% din cea inițială.
Pe termen mai lung va fi însă nevoie și de înlocuirea unei părți din echipamente. Analiza financiară a variantei LFP ia în calcul o reinvestiție echivalentă cu aproximativ 40% din valoarea investiției în anul 15 de funcționare.
170.000 de lei pe an pentru mentenanță
Odată pus în funcțiune, sistemul va genera și cheltuieli permanente.
Pentru varianta LFP, studiul estimează costuri anuale de mentenanță de 170.000 de lei. Din această sumă, aproximativ 120.000 de lei sunt prevăzuți pentru lucrările programate – verificări, calibrarea echipamentelor, revizii ale sistemului de climatizare, curățarea filtrelor și actualizări software.
Alți 50.000 de lei pe an sunt estimați pentru intervenții neprogramate, inclusiv înlocuirea unor module de baterii, ventilatoare sau alte componente uzate.
Întreținerea va presupune controale lunare ale sistemelor de răcire și ventilație și ale BMS, verificări semestriale ale invertoarelor și senzorilor și un audit tehnic anual al instalației. Studiul prevede și actualizarea periodică a firmware-ului, precum și testarea sistemelor de protecție și stingere a incendiilor.
Pentru operarea instalației sunt estimate două persoane – un operator tehnic și un specialist în mentenanță –, iar în perioada montajului proiectantul estimează aproximativ zece locuri de muncă temporare.
Proiectul include camere video cu analiză AI și iluminat inteligent
Investiția nu înseamnă doar achiziția containerelor cu baterii.
Studiul de fezabilitate include un sistem de iluminat perimetral inteligent, cu aparate LED și comandă de la distanță. Corpurile de iluminat vor putea comunica prin tehnologie LoRa, iar senzorii vor măsura mișcarea, temperatura și condițiile meteorologice.
Sistemul ar putea modifica automat intensitatea luminii atunci când detectează persoane sau vehicule și va putea transmite alerte atunci când un stâlp este lovit ori își schimbă poziția.
Sunt prevăzuți inclusiv senzori pentru zgomot și pentru condiții precum ploaie, ninsoare sau ceață. Platforma de management va permite verificarea de la distanță a fiecărui corp de iluminat, a consumului și a eventualelor defecțiuni.
Separat, proiectul cuprinde un sistem de supraveghere video format din șase camere IP de 8 megapixeli, un NVR, două hard diskuri de câte 8 TB și un server destinat analizei imaginilor.
Software-ul va putea detecta persoane, vehicule, animale și intrări neautorizate în anumite zone. Documentația prevede și funcții pentru identificarea fumului sau incendiilor și transmiterea automată a alertelor către sistemul de monitorizare.
Sistemele video și de iluminat vor putea comunica între ele. Spre exemplu, dacă o cameră detectează mișcare, intensitatea iluminatului poate fi crescută automat în sectorul respectiv.
Două transformatoare de câte 3.000 kVA
Pentru legătura instalației cu rețeaua sunt prevăzute și două transformatoare de câte 3.000 kVA.
Acestea vor ridica tensiunea de la nivelul de 690-800 V, specific echipamentelor de conversie, la 20 kV, nivelul necesar pentru racordarea la rețeaua de distribuție.
Cele două transformatoare vor fi instalate separat, fiecare în propria anvelopă tehnică.
Sistemul de baterii va fi amplasat lângă postul de transformare și tabloul general de distribuție al parcului fotovoltaic. Nu sunt prevăzute drumuri noi, accesul pentru montaj și întreținere urmând să se facă prin infrastructura parcului.
De asemenea, nu este necesară extinderea terenului. Instalațiile vor fi modulare, amplasate în containere pe fundații prefabricate.
Cât costă investiția
Devizul general stabilește o valoare totală de 29.429.562,86 lei fără TVA, la care se adaugă TVA de 6.167.628,52 lei. Valoarea totală ajunge astfel la 35.597.191,38 lei.
Din acest total, partea de construcții și montaj este de aproximativ 4,94 milioane de lei cu TVA. Restul costurilor este legat în principal de echipamente, instalații, integrare și celelalte componente prevăzute în proiect.
La un curs de 5,2627 lei/euro, investiția este evaluată la aproximativ 6,76 milioane de euro cu TVA și 5,59 milioane de euro fără TVA.
Primăria vrea să depună proiectul pentru finanțare în cadrul Fondului pentru Modernizare, Programul-cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.
Până la 200.000 de euro pentru fiecare MWh instalat
Schema de finanțare permite un ajutor public de maximum 200.000 de euro fără TVA pentru fiecare MWh de capacitate de stocare instalată, cu o limită maximă de zece milioane de euro pe beneficiar.
Pentru cei 21,2 MWh prevăzuți la Craiova, rezultă o valoare maximă eligibilă de 4,24 milioane de euro fără TVA. Documentația Primăriei stabilește valoarea eligibilă la 22.313.848 de lei fără TVA, respectiv 26.999.756 de lei cu TVA. Diferența este trecută la cheltuieli neeligibile: 7.115.714,86 lei fără TVA, adică 8.597.435,38 lei cu TVA.
Această parte va trebui suportată de beneficiar.
Printre cheltuielile neeligibile sunt enumerate comisioanele, cotele și taxele, marja de buget, rezerva de implementare pentru ajustarea prețurilor, TVA aferentă cheltuielilor neeligibile și diferența care depășește plafonul maxim de finanțare calculat pentru fiecare MWh.
Consiliul Local este chemat să aprobe atât proiectul și valoarea lui, cât și finanțarea de către Municipiul Craiova a cheltuielilor eligibile și neeligibile și asigurarea fluxului financiar necesar pe parcursul implementării.
Cursa pentru cele 150 de milioane de euro începe pe 28 septembrie
Momentul în care proiectul ajunge în Consiliul Local nu este întâmplător.
Potrivit referatului de aprobare, depunerea proiectelor în cadrul apelului este programată să înceapă pe 28 septembrie 2026. Bugetul disponibil este de 150 de milioane de euro, inclusiv TVA. Proiectele nu vor aștepta închiderea apelului pentru a fi evaluate toate simultan. Procedura indicată în document este „primul venit, primul evaluat”, în limita bugetului disponibil.
În aceste condiții, Primăria încearcă să aibă proiectul și indicatorii aprobați înainte de deschiderea sesiunii de depunere. Termenul final prevăzut pentru implementarea proiectelor finanțate prin acest apel este 31 decembrie 2029.
Pentru investiția de la Craiova, studiul de fezabilitate estimează însă o perioadă efectivă de implementare de aproximativ nouă luni. Calendarul cuprinde obținerea avizelor și autorizațiilor, proiectarea tehnică, pregătirea terenului, achiziția și livrarea bateriilor, montajul, configurarea software, racordarea, testele și punerea în funcțiune.
Câtă energie ar trece anual prin baterii
Analiza financiară pleacă de la ipoteza că prin sistem vor fi valorificați aproximativ 5.623,59 MWh de energie în fiecare an.
Calculele folosesc o medie de 0,85 cicluri de încărcare-descărcare pe zi, un randament de 90% și o disponibilitate a sistemului de 95%. Pentru energia utilizată este considerat un preț inițial de 650 de lei/MWh, cu o creștere anuală de 1%.
Pe baza acestor ipoteze, pentru primul an este calculat un beneficiu brut de aproximativ 3,65 milioane de lei. După scăderea celor 170.000 de lei alocați mentenanței, fluxul net luat în calcul ajunge la circa 3,49 milioane de lei.
Aceste valori sunt proiecții din studiul de fezabilitate, nu sume deja realizate. Ele depind de cantitatea de energie care va fi produsă și stocată, prețul energiei, randamentul efectiv al echipamentelor și modul în care sistemul va fi operat. Analiza se întinde pe 25 de ani și folosește o rată de actualizare de 4%.
Pentru varianta LFP, proiectantul calculează o valoare actualizată netă – VAN – de aproximativ 17,07 milioane de lei și o rată internă de rentabilitate – RIR – de 8,18%. Pentru varianta alternativă analizată, acești indicatori sunt mai mici.
Studiul subliniază însă că proiectul este sustenabil financiar în condițiile obținerii finanțării nerambursabile.
Energia nu este gândită în primul rând pentru vânzare
Modelul proiectului nu este construit ca o centrală comercială care produce energie cu scopul principal de a o vinde pe piață. Documentația precizează că sistemul trebuie să crească autoconsumul municipalității. Energia produsă de panouri va fi utilizată cu prioritate pentru consumurile proprii, iar surplusul va fi stocat.
Bateriile vor permite mutarea consumului de energie solară dintr-un interval în altul al zilei: energia produsă la prânz poate fi păstrată și folosită câteva ore mai târziu.
În același timp, software-ul va urmări limita maximă de putere permisă prin ATR. Atunci când centrala produce mai mult decât poate fi injectat în rețea, surplusul va fi trimis către baterii. Dacă acestea sunt complet încărcate și energia nu poate fi evacuată, sistemul poate reduce automat producția fotovoltaică.
Proiectantul a comparat mai multe soluții
Studiul de fezabilitate nu pornește direct de la varianta LFP, ci compară mai multe scenarii. Varianta fără sistem de stocare a primit un punctaj mai slab la eficiență și durată de viață a soluției energetice. Pentru baterii au fost analizate variante cu tehnologii și modalități diferite de conectare.
Soluția aleasă – LFP, conectată AC – are un randament estimat la 90-92%, o durată de viață de 6.000-8.000 de cicluri și compatibilitate completă cu infrastructura fotovoltaică. Într-o secțiune ulterioară, alternativa este prezentată sub forma unui sistem cu baterii NMC, conectat în curent continuu. Acesta ar avea un randament mai mare, de 94-96%, dar o durată de viață mai scurtă și costuri de mentenanță mai mari.
Pentru LFP, costul anual de întreținere este estimat la 170.000 de lei. Pentru varianta NMC, același cost este estimat la 255.000 de lei pe an. Reinvestiția luată în calcul este de 40% în anul 15 pentru LFP și de 55% în anul 10 pentru NMC. În urma comparației, proiectantul recomandă varianta LFP.
O centrală pentru consumul municipalității
Parcul fotovoltaic și sistemul de baterii fac parte din strategia municipalității de a produce energie pentru consum propriu. În studiul de fezabilitate, Primăria arată că energia ar urma să reducă achizițiile din Sistemul Energetic Național și, implicit, cheltuielile cu energia.
Sistemul de stocare nu produce energie. El permite însă ca energia generată de panouri să poată fi utilizată într-un interval mai lung și reduce situațiile în care producția solară trebuie limitată din cauza rețelei sau a unui consum redus în momentul respectiv.
Studiul estimează și o reducere anuală a emisiilor de 2.978,54 tone echivalent CO2, indicator care va fi urmărit în cadrul proiectului.
Dacă proiectul va primi finanțarea solicitată, Craiova va ajunge astfel să aibă lângă parcul fotovoltaic din Șimnic nu doar instalația de producere a energiei, ci și o capacitate de stocare de peste 21 MWh, suficient de mare pentru a muta o parte importantă din producția solară din orele de vârf către intervalele în care municipalitatea are nevoie de ea.
