Alimentele ultraprocesate au ajuns aproape fără să ne dăm seama în meniul de zi cu zi: cereale pentru micul dejun, mezeluri, biscuiți, chipsuri, băuturi îndulcite, produse de patiserie ambalate, sosuri gata preparate, supe instant sau mese care se încălzesc în câteva minute. Sunt comode, au termen lung de valabilitate și sunt ușor de consumat, însă cercetările din ultimii ani ridică tot mai multe semne de întrebare privind efectele unei alimentații în care aceste produse ocupă o parte mare din meniu.
O analiză amplă publicată în The BMJ a reunit 45 de analize care au inclus aproape 9,9 milioane de participanți. Autorii au găsit asocieri între un consum mai mare de alimente ultraprocesate și numeroase rezultate nefavorabile pentru sănătate, de la probleme cardiometabolice și obezitate până la unele tulburări de sănătate mintală. Important este însă că mare parte din dovezile analizate provin din studii observaționale, iar asocierea nu înseamnă automat că alimentul respectiv a provocat boala.
În 2025, un studiu clinic randomizat publicat în Nature Medicine a adus un argument suplimentar în această discuție. 50 de adulți cu exces ponderal au urmat, în ordine aleatorie, câte opt săptămâni o dietă bazată pe alimente ultraprocesate și una bazată pe alimente minim procesate. Ambele regimuri au fost construite după recomandările alimentare britanice. Participanții au slăbit în ambele perioade, însă scăderea în greutate a fost mai mare în perioada cu alimente minim procesate. Diferența a fost de aproximativ un punct procentual din greutatea corporală. Studiul a fost relativ mic, iar în 2026 au fost publicate comentarii științifice care au ridicat întrebări privind unele aspecte metodologice. Astfel că rezultatele trebuie interpretate cu atenție.
Ce înseamnă, de fapt, „ultraprocesat”?
Nu orice aliment procesat este ultraprocesat. Pastele uscate, legumele congelate, iaurtul simplu, conservele de fasole sau laptele pasteurizat sunt procesate într-un anumit fel. Dar asta nu le transformă automat în produse ultraprocesate.
Clasificarea NOVA folosită în multe cercetări se referă la produse formulate industrial din ingrediente și substanțe care sunt rareori utilizate în bucătăria de acasă. În această categorie intră, în funcție de rețetă, băuturile răcoritoare îndulcite, dulciurile ambalate. Totodată, chipsurile, unele cereale pentru micul dejun, mezelurile, noodles instant și multe mese gata preparate.
Un indiciu util este lista de ingrediente. Cu cât aceasta este mai lungă și conține mai multe ingrediente rareori folosite în bucătăria de acasă, cu atât produsul poate fi mai aproape de categoria ultraprocesatelor. Totuși, eticheta nu trebuie interpretată mecanic: prezența unui aditiv nu face automat un produs nesănătos.
De ce sunt consumate atât de ușor?
Unul dintre motive este combinația dintre gust, textură, densitate energetică și comoditate. Produsele ultraprocesate pot fi ușor de consumat în cantități mari și necesită puțin timp pentru preparare. Multe sunt bogate în zahăr, sare sau grăsimi și au puține fibre.
Cercetătorii încearcă să separe efectul procesării de efectul compoziției nutriționale. Este dificil, deoarece persoanele care consumă multe produse ultraprocesate pot avea și alte obiceiuri alimentare sau de stil de viață. De aceea, mecanismele prin care aceste produse ar putea influența organismul sunt încă studiate.
O analiză publicată în The BMJ a identificat asocieri între un consum mai mare de astfel de produse și un risc mai mare pentru mai multe probleme de sănătate. Cele mai consistente dovezi au vizat, printre altele, diabetul de tip 2 și mortalitatea cardiovasculară. Însă cercetătorii au subliniat și faptul că nivelul de certitudine al dovezilor diferă de la un rezultat la altul.
Organizația Mondială a Sănătății urmărește, de asemenea, subiectul. În 2025, OMS a anunțat că lucrează la dezvoltarea unei viitoare recomandări privind consumul de alimente ultraprocesate. Asta pe fondul numărului tot mai mare de dovezi privind legătura dintre aceste produse și bolile netransmisibile.
Nu trebuie eliminate toate produsele ambalate
Mesajul nu este că orice produs din supermarket trebuie scos din alimentație. Mai importantă este frecvența și proporția. O alimentație bazată pe legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, alături de surse adecvate de proteine, lasă mai puțin loc pentru produsele ultraprocesate.
O schimbare realistă poate începe cu lucruri simple. Înlocuirea băuturilor îndulcite cu apă sau alegerea iaurtului simplu în locul deserturilor foarte zaharoase. De asemenea, consumul mai frecvent de fructe în locul biscuiților, alegerea unor mese gătite în casă atunci când este posibil și verificarea etichetelor înainte de cumpărare.
Un alt truc este să nu transformăm lista de ingrediente într-un test de „alimente bune” și „alimente rele”. Alimentația sănătoasă se construiește din obiceiurile repetate zi de zi. Chiar și când timpul este puțin, o masă simplă cu legume, ouă, iaurt, brânză, pește, carne slabă, fasole sau linte poate fi o alternativă la o masă gata preparată.
Iar pentru copii, obiceiurile formate devreme pot conta pe termen lung. Dulciurile, snacksurile și băuturile îndulcite nu trebuie privite ca alimente interzise în orice situație, dar este util ca ele să rămână ocazionale, nu baza alimentației zilnice.
Cercetările nu spun că un singur biscuit sau o pizza congelată ne îmbolnăvește. Ele ridică mai degrabă o întrebare despre cantitate și frecvență. Iar răspunsul cel mai simplu este și unul pe care îl putem aplica fără schimbări radicale: mai multe alimente cât mai apropiate de forma lor naturală și mai puține produse ultraprocesate consumate zi de zi.
Citește și: Ai senzația că ai mai trăit exact aceeași clipă? Ce este, de fapt, fenomenul deja-vu
