Unsprezece suflete care locuiesc pe strada Imparatul Traian nr. 12 din Craiova risca sa ramina fara un acoperis deasupra capului. Imobilul in care acestia locuiesc a fost retrocedat mostenitorilor fostului proprietar, iar pina la pronuntarea sentintei oamenii stau cu teama ca vor ajunge sa nu mai aiba unde sa locuiasca. Printre cei unsprezece se afla si trei batrine de peste 70 de ani care, dupa o viata de greutati petrecuta intre peretii acestei case, au ajuns sa se teama de ceea ce le va aduce ziua de miine.
„Din 2002 nu mai avem liniste. Problemele noastre au inceput dupa ce a aparut Legea nr.10/2001 in baza careia casa a fost retrocedata mostenitorilor fostului proprietar prin dispozitia primariei“, a spus Ghita Vraciu, care locuieste in aceasta casa din 1991. Situatia locatarilor imobilului din strada Imparatul Traian nr. 12 este cu atit mai grava cu cit acestia nu au alta locuinta unde sa se poata muta. „Am tot facut mereu dosare pentru a cumpara locuinta. Aveam bani si ne pregateam sa incepem plata catre RAADPFL Craiova, pentru ca voiam sa o achitam in rate, dar nu s-a mai putut face nimic dupa aparitia legii. De atunci stam in stres, pentru ca nu stim ce se va intimpla“, a spus Ghita Vraciu. Barbatul primeste mereu cite o instiintare de la primarie pentru a intocmi dosar pentru o locuinta din fondul de stat. „La locuinte sociale nu ne incadram pentru ca venitul nostru pe membru de familie depaseste valoarea salariului minim pe economie. La locuinte ANL nu avem dreptul pentru ca am depasit virsta. Ne incadram doar la locuinte din fondul de stat, dar asa ceva nu se construieste in Craiova. Nu stiu ce vom face, nu avem unde sa ne ducem“, a mai spus Vraciu. Daca situatia familiei acestuia nu este disperata pentru ca membrii ei sint tineri si se pot descurca, nu acelasi lucru poate fi spus despre cele trei batrine vecine ale acestora.
90 de ani de viata si griji
Alexandrina Dop are 90 de ani si este singura pe lume. Femeia a pierdut sirul anilor si tot ce isi doreste este sa moara pentru ca viata a incetat de mult sa-i mai ofere altceva decit griji si neajunsuri. Cu sanatatea profund zdruncinata de povara anilor si de saracia crunta in care este nevoita sa traiasca, batrina locuieste intr-o incapere umeda de la demisolul imobilului in care cu greu se poate respira din cauza mirosului apasator de igrasie. Ochiuri de geam lipsesc de la fereastra, paienjenii si-au insirat pinzele peste tot, iar de curind nici soba nu mai poate incalzi camera pentru ca femeii i-a fost intrerupta alimentarea cu gaze din cauza ca nu a mai avut cu ce sa-si achite facturile. Alexandrina sta pe marginea patului si maninca dintr-o piine adusa de unul dintre vecini. „Ce sa fac, maica? Maninc piine goala, ca altceva nu am. Iar acum o sa ajung in strada ca un ciine de pripas“, a spus batrina. Cu toate ca locuieste in mizerie, femeia are totusi, nu se stie pentru cit timp, un adapost care sa o fereasca de gerul iernii ce bate la usa. „Sta singura aici si traieste din mila noastra. Noi avem grija sa-i mai ducem cite o bucata de piine si cite un castron de mincare. Are si niste nepoti, dar nu sint buni decit de furat. Am vrut sa o internam la un azil, dar nu are pensie. Primeste doar ajutor social de la primarie. E batrina si bolnava. Cum trec pe la fereastra ei, ma striga si imi spune ca va ajunge in strada. E singurul lucru la care se gindeste si nu face altceva decit sa plinga intr-una“, a afirmat vecinul Vraciu.
Alte doua batrine, aceeasi soarta
La etajul casei locuiesc doua batrine septuagenare. Elena Lungu are 78 de ani si este cea mai veche locatara a imobilului. Ea locuieste aici cu un nepot. „Am venit in casa in 1950 impreuna cu sotul meu. De atunci s-au perindat pe aici o multime de chiriasi, noi am fost singurii care am ramas. Pe acesti mostenitori eu nu i-am vazut niciodata pina acum. Timp de 50 de ani nu s-a interesat nimeni de casa asta. De cind au cerut retrocedarea, ei ne-au facut numai probleme. Au venit mereu peste noi sa ne spuna sa plecam, desi nu au nici un drept atita timp cit ne judecam cu ei pentru casa. Iar daca vor intra in posesia ei, trebuie sa ne dea voie sa locuim aici inca cinci ani“, a spus batrina. Alaturi locuieste Sabina Gheorghe, de 72 de ani. „Sint singura si bolnava. M-am imbolnavit mai mult din cauza grijilor cu locuinta asta. Am fost cu totii o familie si ne-am ajutat unul pe altul. Noi am intretinut locuintele. Aici ne-a fost la toti casa. Sint batrina si nu am unde sa ma duc. Daca mi-ar da o camera as pleca. Nu sintem cununati cu casa asta, dar unde sa te duci daca nu ai unde? Legi sint numai pentru proprietari, intelegem ca e bunul lor, dar pentru chiriasi nu e nici o lege? Cu noi cum ramine?“, se intreba batrina cu lacrimi in ochi.
