Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că Raportul Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de România în cadrul MCV va fi discutat în şedinţa Plenului CSM din 23 ianuarie 2014, urmând a fi adoptat şi publicat un punct de vedere instituţional.
De asemenea, ca şi în anii trecuţi, în perioada următoare CSM va elabora un plan de măsuri pentru realizarea recomandărilor care intră în sfera sa de competenţă.
Conform unui comunicat al CSM, raportul dat publicităţii la 22 ianuarie 2014, reprezintă o evaluare obiectivă a evoluţiilor înregistrate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este demn de subliniat că perioada de referinţă este una mai mare de un an, Comisia analizând evoluţiile nu doar de la precedentul Raport, publicat la 30 ianuarie 2013, ci şi de la Raportul dat publicităţii la 18 iulie 2012.
Ca şi în ultimele rapoarte, Comisia Europeană constată menţinerea track-recordului pozitiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ministerului Public în general, şi al Agenţiei Naţionale de Integritate şi salută rezultatele Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, dar şi în eficientizarea sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a grefierilor, precum şi practica disuasivă a Secţiilor CSM în materie disciplinară.
Se impune a fi subliniat că referirile la CSM sunt pozitive. De exemplu: „CSM este principalul apărător al independenţei justiţiei şi şi-a îndeplinit misiunea de o manieră sistematică şi profesionistă” (pagina 3, ultimul paragraf din versiunea în limba engleză); „ca urmare a criticilor CSM, s-a desfăşurat o a doua procedură (de numire), mai consensuală” (pagina 4 final și pagina 5); „atât din punctul de vedere al formării profesionale, cât şi al publicării hotărârilor judecătoreşti motivate, Înalta Curte şi CSM au luat măsuri importante, inclusiv prin acordarea accesului tuturor judecătorilor şi grefierilor la hotărârile altor instanţe din ţară” (pagina 6); „CSM şi-a reafirmat politica sa de toleranţă zero în combaterea problemelor de integritate în cadrul sistemului judiciar” (pagina 7, paragraful 3); menţionarea indirectă a conflictului de natură constituţională iniţiat de CSM ca urmare a nerespectării de către Senat a unei hotărâri judecătoreşti definitive și irevocabile (pagina 4, paragraful 3); menţionarea poziţiei corecte CSM în contextul modificărilor promovate în Parlament în decembrie 2013.
Totodată, un alt aspect edificator pentru progresele înregistrate de CSM în cadrul MCV este reprezentat de faptul că Raportul din acest an conţine un număr redus de recomandări a căror implementare revine CSM, marea majoritate fiind adresate Legislativului şi Executivului.
Recomandările adresate puterilor legislativă şi executivă urmăresc consolidarea în continuare a rolului CSM. De asemenea, şi celelalte recomandări sunt benefice CSM şi sistemului judiciar în ansamblu.
Spre deosebire de alte rapoarte anterioare, nu există recomandări adresate exclusiv CSM, recomandările privind reforma judiciară implicând colaborarea inter-instituțională a tuturor actorilor cu atribuții în gestionarea sistemului judiciar.
Salutăm faptul că progresele CSM şi ale sistemului judiciar în ansamblu au fost reflectate de o manieră obiectivă şi cuprinzătoare în Raport.
Salutăm recomandările a căror implementare va contribui decisiv la consolidarea rolului constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei şi va preveni orice interferenţă sau atac la adresa independenţei justiţiei. În mandatul actualei conduceri a Consiliului, vom urmări îndeplinirea acestor recomandări şi a obiectivelor pe care ni le-am propus, atât pentru întărirea capacităţii instituţionale a CSM, cât şi pentru eficientizarea sistemului judiciar.
Măsurile propuse de Comisie sunt în consonanţă cu obiectivele CSM şi cu nevoile sistemului judiciar românesc, în vederea asigurării sustenabilităţii si a ireversabilităţii reformei judiciare în România, întărirea statutului judecătorului şi procurorilor, şi a consolidării statului de drept şi a supremaţiei legii.
