Deturnarea fondurilor publice prin intermediul unor ONG-uri, influentarea presei prin mijloace financiare si folosirea proprietatii publice de catre partide sint caile prin care, potrivit raportului publicat luni de Institutul pentru Politici Publice (IPP), se face in Romania o politica „eficienta“ pe banii contribuabililor. Conform IPP, unul dintre principalele mecanisme prin care fondurile publice ajung in vistieria partidelor politice presupune conlucrarea institutiilor publice cu o firma sau cu o organizatie neguvernamentala (in unele cazuri ambele) care intermediaza „transferul de fonduri“. Dupa ce licitatia organizata pentru obtinerea fondurilor publice a fost cistigata de o firma avind legaturi cu partidul majoritar reprezentat in institutiile publice implicate, aceasta din urma doneaza partidului, direct sau prin intermediul unei fundatii, un procent care variaza de la o situatie la alta. In raport se aminteste cazul firmei PA&CO, apartinand lui Costel Casuneanu (unul dintre finantatorii PSD si membru in „Club 75“), care a obtinut trei contracte din partea Administratiei Nationale a Drumurilor in valoare de 37,9 milioane de euro.
Curtea de Conturi se teme de ostilitatea politicienilor
Autorii raportului afirma ca in ultimii ani au existat situatii in care responsabili ai Curtii de Conturi au sugerat ca ezita sa controleze legalitatea finantarii partidelor politice din cauza ca liderii politici ar putea privi cu ostilitate asemenea verificari. Dincolo de absenta vointei politice, a lipsei de implicare reala si profesionista a organelor abilitate, in raport se recunoaste si dificultatea verificarii acestor informatii de catre Curtea de Conturi, dat fiind faptul ca este aproape imposibil sa se stabileasca o legatura directa intre persoanele politice implicate si actionariatul firmei. Un alt subiect tratat este cel privind atragerea presei de partea puterii, prin diverse contracte de publicitate acordate, fie direct de la ministere, fie de la regii si societati comerciale cu capital majoritar de stat.
In cele mai multe situatii, conducatorii institutiilor publice au contractat in presa scrisa spatii ample de publicitate pentru regii si servicii publice de monopol sau pentru institutii pentru care publicitatea nu se justifica (Regia Distrigaz, Administratia Nationala a Drumurilor, Agentia ROMATSA). Totodata, liderii unor societati si regii isi fac publicitate proprie, transmitand pe bani publici mesajele lor personale catre cetatenii consumatori, insotite de fotografia personala, cu obiectivul de a realiza un transfer de imagine de la societate la conducator.
Concluzia raportului este ca unele scheme financiare pe care le gasesc unii lideri politici avizi de imagine si aflati in pozitii cheie pentru a manipula bugetele de publicitate ale unor institutii publice au ajuns astazi sa sfideze orice justificare logica sau economica. In acest sens se precizeaza ca presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, planuieste cheltuirea a 16 miliarde de lei pentru nu mai putin de 22 de evenimente care, desfasurindu-se intr-un an electoral, ar putea fi considerate drept tentative de a obtine beneficii electorale: Festivalul international al viei si vinului, Ziua Europei, Sarbatoarea berii, Ziua internationala a copilului, Ziua Nationala a Romaniei, Ziua Unirii Principatelor Romane, Ziua internationala a femeii, Comemorarea bataliilor de la Marasti-Marasesti-Oituz, Zilele Municipiului Focsani, Organizarea revelionului etc.
Fonduri de la buget pentru primarii puterii
Un alt procedeu amintit in raport este cel vizind finantarea prioritara, in conditiile preferentiale, din resurse financiare publice, a unor investitii la nivelul comunitatilor locale in care conducatorii administratiei locale (primari, viceprimari, presedinti ai consiliilor judetene, consilieri locali si judeteni etc.) apartin partidului aflat la guvernare. De altfel, in aprilie 2004, a fost emisa Hotarirea de Guvern nr. 514, care prevede „alocarea unor sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia guvernului pentru realizarea unor investitii si lucrari de reabilitare si modernizare a drumurilor judetene si comunale“, de care au beneficiat indeosebi edilii partidului de guvernamint. Donatiile fictive reprezinta un alt element prin care unei scoli sau unui spital i se acorda o suma de bani, din care cel putin un procent important daca nu toate produsele (in general aparatura, gen calculatoare, copiatoare, faxuri) sint directionate catre filiala de partid.
In virtutea unor relatii existente intre oameni de afaceri si politicieni, anumitor firme li se tolereaza sau le sunt esalonate intr-un mod avantajos datorii mari la bugetul de stat (vicepresedintele PSD Bacau, Corneliu Iacobov, avea in 2003 datorii la bugetul de stat de aproape 10.000 de miliarde lei aferente afacerilor RAFO Onesti si Rafinaria Darmanesti). Totodata, este amintit cazul lui Ion Vrancean, fost partener de afaceri al lui Corneliu Iacobov, care l-a acuzat pe acesta din urma ca, impreuna cu vicepresedintele PSD Viorel Hrebenciuc, a prejudiciat statul de importante sume de bani. Conform lui Vrancean, intreprinderi precum RAFO Onesti au fost privatizate cu scopul de a frauda bugetul de stat si de a crea firme off-shore la Viena, in scopul finantarii partidului de guvernamint. Vrancean a precizat ca, in urma privatizarii RAFO Onesti, Iacobov a sponsorizat, prin intermediul lui Hrebenciuc, campania PSD cu cinci milioane de dolari.
