Discovery, cea mai veche navetă a Agenţiei Spaţiale Americane NASA, a făcut săptămâna trecută ultimul său zbor, înainte de a se „odihni“ la un muzeu afiliat Institutului Smithsonian
Naveta Discovery a aterizat marţi pe Aeroportul Internaţional Dulles după ultima misiune, nu înainte de a plana maiestuos deasupra capitalei americane Washington D.C., o scenă care a captat atenţia tuturor celor aflaţi la acea oră pe străzile metropolei, relatează Daily Mail. Prinsă de un transportator NASA 747, Discovery a plutit deasupra Monumentului Washington, Casei Albe şi Clădirii Capitoliului, pentru ca apoi să aterizeze în aplauzele celor care au avut prilejul să asiste la această scenă măreaţă.
Veterana Discovery va fi găzduită de Muzeul Aviaţiei din Virginia, unde va lua locul actualului chiriaş al NASA, respectiv naveta Enterprise. Agenţia Spaţială a anunţat că noul cămin al acesteia din urmă va fi Muzeul Marinei, Aviaţiei şi Cosmosului din New York, unde va ajunge după o ceremonie similară cu cea dedicată în această săptămână navetei Discovery. Enterprise, care iniţial nu a fost construită pentru zboruri spaţiale, a fost pusă în funcţiune în 1976 şi s-a ridicat de la sol pentru prima dată în 1977. Vehiculul, care a constituit o piesă esenţială în dezvoltarea programului spaţial al NASA înainte de lansarea navetei Discovery, în 1981, este expus la Muzeul Smithsonian din 1985.
Discovery este prima dintre cele trei navete spaţiale NASA scoase din uz care se îndreaptă spre un muzeu: Endeavour va zbura spre Los Angeles în această toamnă, în timp ce Atlantis va rămâne în muzeul Centrului Spaţial Kennedy. Discovery a fost lansată în spaţiu pentru prima dată pe 30 august 1984 şi a fost retrasă după misiunea din februarie 2011, când a transportat componente esenţiale pe Staţia Spaţială Internaţională.
Despărţire emoţionantă
Discovery a părăsit Centrul Spaţial Kennedy din Florida, „la bordul“ unui jet modificat al NASA, având destinaţia finală Washington D.C. Aproape 2.000 de persoane – foşti lucrători ai agenţiei, celebrităţi, jurnalişti şi turişti – s-au adunat pe pista centrului pentru a asista la ultima decolare a navetei, care s-a ridicat în aer în uralele spectatorilor. Printre aceştia s-au numărat şi cei şase astronauţi care au efectuat ultima călătorie în spaţiu a navetei, în februarie 2011. În timp ce Discovery a dispărut la orizont, emoţia s-a instalat în sufletele asistenţei, copleşind în special foştii şi actualii astronauţi, care sunt martori la sfârşitul dramatic al programului NASA dedicat misiunilor cu navete spaţiale. „Este trist că se întâmplă acest lucru, dar pe de altă parte nu poţi să nu fii impresionat atunci când vezi naveta Discovery în toată splendoarea. Speranţa mea este ca fiecare om care vede naveta la muzeu să fie impresionat şi să fie mândru de ce poate face omenirea“, a declarat astronautul Nicole Stott, membru al ultimului echipaj al navetei. „Este un moment cu încărcătură emoţională, un sentiment dulce-amar“, a spus cu tristeţe şi Mike Mullane, fost astronaut.
Povestea navetei Discovery
Discovery a fost una dintre cele trei navete rămase operaționale în flota navetelor spațiale ale NASA. Zburând pentru prima oară în 1984, Discovery a fost cea de-a treia navetă spaţială operaţională și cea mai „bătrână“ dintre cele aflate în serviciu, efectuând în carieră 39 de misiuni de cercetare, dar și de asamblare a Stației Spațiale Internaționale. Discovery a fost naveta care a lansat telescopul spațial Hubble, cea de-a doua și cea de-a treia misiune de întreținere a acestuia fiind conduse tot de Discovery. Naveta a lansat totodată proba Ulysses și trei sateliți TDRS, fiind aleasă de două ori ca vehicul pentru reîntoarcerea la zbor – prima dată în 1986, după dezastrul navetei Challenger în 1984, dar și în cele două misiuni din iulie 2005 și iulie 2006, după dezastrul navetei Columbia, din 2003.
Istoria Programului de navete spaţiale al NASA
Programul numit oficial Sisteme de Transport în Spaţiu (STS) a început odată cu lansarea navetei Columbia, pe 2 aprilie 1981. În total, în cadrul STS au fost executate 135 de misiuni, costul mediu al fiecăreia ajungând la aproximativ 775 de milioane de dolari, potrivit NASA. Cele cinci navete cuprinse în program – Columbia, Challenger, Discovery, Atlantis şi Endeavour – au înconjurat Pământul de 21.152 de ori, călătorind peste 870 de milioane de kilometri.
Printre realizările de importanţă semnificativă pentru omenire din cadrul acestui program trebuie menţionate, în afară de misiunea Hubble, dezvoltarea laboratorului Spacelab şi lansarea satelitului de observaţie Chandra (în timpul misiunii Columbia din 1999). De asemenea, STS se mândreşte cu faptul că a trimis în spaţiu prima femeie astronaut americană – Sally Ride, care a zburat la bordul navetei Challenger în 1983 – şi cel mai vârstnic astronaut – John Glenn, care a urcat la bordul navetei Discovery în 1998, la 77 de ani.
Totuşi, triumfurile programului au fost umbrite şi de tragedii: 14 astronauţi şi-au pierdut viaţa în două incidente separate – Challenger a explodat la scurt timp după decolare, în 1986, în timp ce Columbia a fost distrusă în 2003, când se întorcea din misiune. Celelalte trei navete au efectuate câteva zeci de misiuni de-a lungul celor 30 de ani în care programul STS a fost funcţional.
