În plină criză economică, autorităţile par dispuse să recurgă la soluţii inedite pentru a mai aduce ceva bani la buget
Criza economică refuză cu încăpăţânare să îi lase în pace pe europeni, astfel că autorităţile din mai multe ţări au decis să treacă la măsuri drastice. Pentru a reduce „muntele“ de datori, grecii, de exemplu, îşi vând proprietăţi publice în valoare de 50 de miliarde de euro. Procesul de „alienare“ se află abia la început, însă sunt prevăzute vânzări destul de importante. Potrivit www.giornalettismo.com, se începe cu Casino Mont Parne, din Atena, şi până la hoteluri şi complexuri turistice cu terenuri de golf în insula Rodos. Pe scurt, până în anul 2015, statul elen speră să obţină 50 de miliarde de euro din vânzarea a 30 de întreprinderi de stat sau cu capital parţial de stat. Pe lista privatizărilor sunt regiile de apă, porturile Pireu şi Salonic (Thessaloniki), o pistă de curse de cai din Atena, banca poştei, un cazinou şi societatea de jocuri de noroc Opap, scria la începutul lunii iunie publicaţia Spiegel. La toate acestea se adaugă Căile Ferate, precum şi tot felul de imobile aflate în proprietatea statului grec. Hellenic Public Real Estate Corp, societatea guvernamentală care administrează proprietăţile publice, a mandatat Banca Naţională a Greciei să organizeze vânzarea unui portofoliu celor 30 de întreprinderi, primele urmând să fie puse în vânzare în viitorul apropiat, dacă ne luăm după declaraţiile lui Aristotelis Karytinos, general manager al Băncii Greciei. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, din vânzarea imobilelor statului ar putea fi obţinute cel puţin 15 miliarde de euro. Karytinos însă este de părere că această cifră ar putea fi chiar dublă.
Speranţă de mai bine
Oricum ar fi, cert este că autorităţile elene au decis să scoată la vânzare proprietăţi în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a obţine un împrumut de 110 miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Toate aceste demersuri au drept obiectiv atragerea investitorilor străini. „Strategia noastră este de a da proprietăţi în concesiune pentru 30 – 40 de ani. Primele proprietăţi vor fi scoase pe piaţă în următoarele luni, altele la sfârşitul anului“, a precizat Karytinos. „Este foarte important ca proiectele de vânzare să fie un succes, pentru că astfel creşte şi interesul investitorilor“, sunt de părere specialiştii greci. Programul de privatizare în valoare de 50 de miliarde de euro aprobat de Guvernul Greciei reprezintă doar circa 20% din totalul activelor deţinute de guvern, care ar putea fi vândute pentru a obţine numerar, ca parte a eforturilor de reformare a ţării. Analiştii apreciază că strategia Greciei de a vinde companiile care au pierderi este una rezonabilă, fiind o decizie înţeleaptă să mai aştepte, în speranţa că pieţele îşi vor reveni, înainte de a scoate la vânzare activele mai profitabile.
Alpii, „la mezat“
Exemplul Greciei a fost urmat şi în Austria, unde au fost scoase la vânzare două vârfuri din Alpii tirolezi. Persoanele interesate şi cu un cont consistent în bancă pot deveni proprietarii celor două masive muntoase pentru suma 121.000 de euro. Josef Ausserlechner, primarul localităţii Kartitsch, a anunţat că se caută cumpărători pentru Grand Kinigat şi Rosskopf, care măsoară 2.690, respectiv 2.600 de metri înălţime. Cei doi munţi ocupă o suprafaţă totală de 1,2 milioane de metri pătraţi, în zona cea mai înaltă din Tirolul oriental.
„În Grecia se vând insule, aşa că de ce nu am vinde munţi în Austria“, a justificat Ausserlechner decizia autorităţilor.
Cele două masive muntoase sunt proprietatea Agenţiei imobiliare federale din Austria, o instituţie cu caracter public, care le-a cumpărat în 2001 de la statul federal contra sumei de 300.000 de euro.
Potrivit cotidianului Kleine Zeitung, peste 20 de persoane şi-au anunţat deja interesul pentru achiziţionarea celor două masive, primarul aşteptând ofertanţi până pe 8 iulie. Chiar dacă munţii îşi vor schimba proprietarul, condiţiile de utilizare a lor nu se vor modifica. Ausserlechner a ţinut să precizeze că munţii vor putea fi în continuare folosiţi în comun, iar avioanele vor primi permisiunea de a-i survola.
