Pedelistul Costică Canacheu a pornit în campanie electorală. Cu două luni înainte de terminarea mandatului său şi de data alegerilor parlamentare, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor a luat ţara la picior pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă poliţiştii şi structurile din cadrul Ministerului Apărării şi s-a oprit joi la Craiova.
O primă suspiciune că întâlnirea-maraton de la Craiova nu are un caracter tocmai administrativ a apărut chiar înainte ca toţi cei trei deputaţi care au venit în Bănie pentru a discuta cu reprezentanţii Armatei şi ai structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să se reunească în şedinţa care a avut loc joi la Cercul Militar. Dacă ziariştilor le-a fost interzis accesul la lucrări, pe motivul că ele sunt de ordin intern, de acelaşi tratament a avut parte şi deputatul PNL Horaţiu Buzatu, cu toate că întâlnirea Comisiei era pur informativă, nu una la care să se voteze. Canacheu i-a interzis acestuia să vină la prima sesiune a întâlnirii, la care au participat structurile teritoriale ale Ministerului Apărării din judeţele din sudul ţării. La ora 14.00, când şedinţa a continuat, de data aceasta, cu structurile din cadrul MIRA, Buzatu a venit „înarmat“ cu o hârtie semnată de preşedintele grupului parlamentar PNL Crin Antonescu, prin care i se permitea să-i ia locul colegului său liberal Mihăiţă Calimente, membru al Comisiei absent de la şedinţă. Este interesantă în acest caz şi componenţa Comisiei prezente la Craiova, aceeaşi cu cea de la o întâlnire similară care a avut loc la Reşiţa, în urmă cu mai bine de o lună. Alături de Canacheu, au venit la şedinţă Marius Iriza, deputat PRM, deputatul pedelist Cristian Ilie şi Nicolae Mircovici, reprezentant al minorităţilor în Camera inferioară.
L-a apucat grija după patru ani de mandat
După un maraton de discuţii cu reprezentanţii MIRA şi MApN din Dolj, Olt, Teleorman, Gorj, Vâlcea şi Dâmboviţa, care s-au întins pe parcursul întregii zile de joi, a venit şi rândul concluziilor, aşteptate cu înfrigurare de presa locală, mai ales având în vedere scandalurile de stradă în care au fost implicate clanurile interlopilor din Craiova. După ce a ţinut să afle dacă la conferinţa de presă participă şi reprezentanţi ai presei centrale şi şi-a aranjat frizura special pentru camera aţintită asupra sa şi aparţinând televiziunii naţionale, Canacheu şi-a început expunerea spunând că unul dintre scopurile întâlnirii de joi a fost acela de reglementare a cadrului legislativ. El s-a referit la neîncasarea amenzilor contravenţionale şi munca în comunitate ca activităţi incorect legiferate, astfel încât nu produc efecte. Carevasăzică, după patru ani de mandat, cu două luni înainte de alegerile parlamentare, când gândurile aleşilor din parlament, majoritatea candidaţi în scrutin, nu se îndreaptă cu siguranţă către sănătatea legislaţiei din România, deputatul s-a apucat să le asculte păsurile poliţiştilor şi reprezentanţilor Armatei.
Prins cu minciunica
Canacheu şi-a continuat spiciul cu ceea ce a numit „cazul Craiova“, spunând că a pus câteva întrebări concrete referitoare la activitatea de prevenţie a „exploziilor“ din Bănie. „Am fost asiguraţi că structurile acestea lucrează, că au fost sincope care au fost depăşite. Există o nouă abordare, se colaborează mai bine cu structurile din teritoriu, au fost reuniuni comune poliţie – Parchet – instanţe, în care s-au clarificat anumite aspecte procedurale, şi se văd efectele în ceea ce priveşte inhibarea unui asemenea comportament violent“, a spus Canacheu.
Ulterior, întrebat despre dezbaterea pe tema scandalurilor cu săbii şi pistoale în care au fost implicaţi cunoscuţi membri sau capi ai lumii interlope craiovene, Canacheu a spus că sincopele despre care au vorbit şefii poliţiei doljene s-au produs înainte de instalarea comisarului-şef Gheorghe Bică, adică pe vremea când la comanda Inspectoratului se afla Georgel Enescu. „Sincopele au apărut în cadrul IPJ – vorbim de perioada dinainte ca inspectorul-şef actual să preia comanda. Nu au fost suficient de bine coordonate cooperările între Serviciul Informativ şi de Protecţie Internă, IPJ şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi, ca urmare, a apărut acel moment de cădere, de lipsă a autorităţii. A fost o percepţie generală, chiar dacă autorităţile nu recunosc“, a spus Canacheu la conferinţa de presă.
Spusele acestuia sunt infirmate de Gheorghe Bică, dar şi de deputatul Horaţiu Buzatu. Comisarul-şef a afirmat ieri pentru GdS că nu a făcut altceva decât să prezinte „situaţia operativă din judeţ din ultimele opt luni“ în faţa deputaţilor, „fără nici un fel de critici sau referiri la trecut“, lucru confirmat de deputatul Horaţiu Buzatu.
Vosganian, acuzat că nu vrea să mărească salariile poliţiştilor
Între referirile la hibele legislative, preşedintele Comisiei de Apărare l-a atacat şi pe ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, despre care a afirmat că a cerut prin două scrisori trimise comisiei pe care o conduce să renunţe la adoptarea Ordonanţei nr. 8/2008, care prevede salarii mai mari, prime de vacanţă şi sporuri pentru angajaţii MIRA, deşi în buget există bani. „Ministrul economiei şi finanţelor a solicitat să nu fie adoptată ordonanţa, deoarece se creează dezechilibru bugetar. E vorba de influenţe de 200 de milioane de euro. Noi avem date de la MEF conform cărora sunt bani la buget“, a mai spus Canacheu.
Cine este Costică Canacheu
Preşedintele Comisiei de Apărare şi Ordine Publică din Camera Deputaţilor, Costică Canacheu, candidat pentru un nou mandat în Sectorul 1 al Capitalei, este de meserie tehnician electroenergetic. Conform CV-ului său postat pe site-ul Camerei, la capitolul „Studii“, a trecut doar Liceul Industrial Electroenergetic din Bucureşti. În 2007, când nu existau perspective îmbucurătoare că votul uninominal va fi legiferat, Canacheu, în calitate de preşedinte al organizaţiei Comunitatea Aromânilor din România, a depus la Consiliul Europei numeroase documente prin care cerea recunoaşterea minorităţii aromâne în România. Admiterea propunerii sale ar fi însemnat asigurarea unui loc pentru minoritatea aromână în Parlamentul României, lucru care nu mai este posibil, conform actualei legislaţii.
