Rusia a anunţat astăzi că recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, relatează Reuters, care prezintă posibile scenarii viitoare în conflictul din Caucaz.
– Vor recunoaşte şi alte ţări independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei?
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a cerut şi altor ţări să recunoască independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei, dar deocamdată nu au existat semne de susţinere. Cel mai apropiat aliat al Moscovei, Belarusul, este cel mai probabil să răspundă apelului. Analiştii au menţionat şi alte state care ar putea răspunde pozitiv, ca Serbia, Venezuela, Cuba, Siria şi Iran, informează NewsIn.
– Dar restul ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI)?
Atât Georgia, cât şi Ucraina au condamnat această măsură. Multe alte state membre ar putea reacţiona foarte lent la apelul Moscovei, în condiţiile în care nu au susţinut cu prea mult entuziasm poziţia Rusiei în conflictul cu Georgia.
"Ţările CSI au avut o reacţie destul de reţinută în ceea ce priveşte conflictul, un disconfort care în prezent nu poate decât să se accentueze", a declarat un diplomat occidental.
– Occidentul va recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei?
Marile puteri occidentale, ca Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania, au reacţionat negativ la decizia Rusiei şi au subliniat că prioritatea lor este integritatea teritorială a Georgiei.
– Abhazia şi Osetia de Sud pot funcţiona ca ţări independente?
Abhazia şi Osetia de Sud se află în situaţii diferite.
Abhazia, regiune cu o populaţie de aproximativ 340.000 de locuitori, cu climă subtropicală şi cu potenţial turistic, ar putea să încerce să supravieţuiască în calitate de stat independent, atât timp cât Moscova îi va asigura securitatea.
Pe de altă parte, Osetia de Sud a anunţat deja că, deşi vrea mai întâi să îi fie recunoscută independenţa, ar putea lua apoi în considerare o alipire la Rusia. Cu o populaţie de aproximativ 70.000 de locuitori şi cu o activitate economică redusă, capacitatea Osetiei de Sud de a funcţiona ca stat independent este îndoielnică.
– Ce vor face Statele Unite în replică la acest anunţ?
Washingtonul a condamnat rolul Rusiei în conflictul recent cu Georgia, dar nu a ameninţat cu măsuri punitive cu rază lungă de acţiune. Washingtonul ar putea examina opţiunile de care dispune şi ar putea propune ca Rusia să fie exclusă din G8.
În condiţiile în care premierul rus Vladimir Putin a pus la îndoială luni beneficiile aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului, riscul excluderii din OMC nu pare să îngrijoreze Moscova.
– Cum va răspunde UE?
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară asigură preşedinţia UE, a convocat deja un summit extraordinar în 1 septembrie.
UE a fost divizată între criticii vehemenţi ai Rusiei (fostele state comuniste care au aderat la blocul european) şi ţări ca Franţa şi Germania, care s-au apropiat de Moscova în ultimii ani. Dar în condiţiile în care Parisul şi Berlinul şi-au înăsprit din ce în ce mai mult tonul, probabilitatea ca UE să adopte o poziţie comună pare din ce în ce mai mare.
Ţinând cont de dependenţa energetică a Europei de Rusia, este puţin probabil să existe o replică dură, de exemplu sancţiuni economice, dar negocierile pentru un nou acord de parteneriat ar putea fi suspendate.
– S-ar putea ajunge la o confruntare militară?
Din ce în ce mai multe vase NATO se află în apropiere de nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre, crucişătorul Moskva. În plus, există în continuare tensiuni în unele sate aflate la graniţa dintre Georgia şi Osetia de Sud. În aceste condiţii, posibilitatea unei confruntări nu poate fi exclusă.
– Ruşii îl susţin pe Medvedev?
Un studiu recent, realizat de institutul independent Levada în perioada violenţelor din Georgia, arată că 46% dintre ruşi vor ca Osetia de Sud să devină parte a Rusiei, iar alţi 36% cred că regiunea ar trebui să fie independentă. Numai 4% dintre persoanele chestionate sunt de părere că ar trebuie să rămână parte a Georgiei. Studiul nu a inclus şi întrebări despre Abhazia.
