Miţa şi Pampon, omul cu papagalii, concursurile de tir, skandenberg, fotografiile la minut, romanţele şi tangourile de altădată au adus pe Velodromul din Parcul „Romanescu“ atmosfera perioadei interbelice, la „Marele târg orăşenesc“.
„Vino la mare comedie şi grozav ospăţ, în târgul orăşenesc!“, aşa a sunat anunţul Miţei şi al lui Pampon sâmbătă seară, pe aleile Parcului „Romanescu“, din trăsura condusă de un reputat birjar. Pe Velodrom, atmosfera perioadei interbelice fusese reînviată. Pampon a avut grijă să împartă „beletul“ care anunţa marele eveniment, iar oaspeţii de seamă, cu dor de o romanţă sau un tangou, dar şi de un mic şi o bere, i-au onorat invitaţia. Atât de tare îl bătuse la cap Miţa lui, că săracu’ abia dacă îşi mai stăpânea emoţiile. Şi când primul invitat a sosit, inima s-a mai domolit, aşa că l-a poftit frumos să-şi încerce norocul în faţa omului cu papagal, care i-a prevestit: „De astă-dată ai câştigat doar dreptul de a mai încerca“. Alt „belet“, alt mesaj: „Unde noroc nu e, se cere o petrecere. Vizitează zona de romanţe şi cântece de veselie!“. Şi a pornit într-acolo. „Căsuţa noastră“, „Astăzi e ziua ta“ au fost romanţele care i-au uns sufletul. După ce şi-a mai potolit setea c-o halbă de bere de la 1718, căci era „căldură mare, monşer!“, a îndrăznit a face o poză la minut, dar şi un portret realizat de un pictor iscusit. Un mic, o bere şi curajul i-a venit, aşa că şi-a măsurat puterile cu alţi bărbaţi, la concursul de skandenberg. A pierdut. Nu s-a putut obişnui cu înfrângerea, aşa că şi-a încercat „blestematul de noroc“ la competiţia de tras cu flinta. A ochit o dată, de două ori, şi a reuşit să-şi adjudece halba Timişoreana. S-a aşezat la masă bucuros de trofeu şi l-a tot urmărit cu privirea pe omul cu papagal. Ar fi vrut să afle ce-i mai rezervă norocul. S-a mulţumit însă să se delecteze cu muzica acelei perioade frumoase, cu domniţe şi domni care-şi scriau povestea de dragoste pe „belete“ şi-şi furau mângâieri şi vorbe de iubire pe romanţe şi tangouri.
Mare, concert mare, rost de distracţie
Şi a mai zăbovit vreme de câteva ceasuri. A măsurat cu privirea mulţimea adunată, a mai ascultat cântece de demult, în interpretarea solistelor Rozica Petra şi Filuţa Bogdan, soliste de renume ale Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“ din marele Târg al Băniei. Ba i-a aruncat ochiade şi Miţei, dar, vezi, inima ei era dată lui Pampon, chiar dacă într-un moment de furie, din cauza blestematului de „belet“, găsit în odaia altei domniţe respectabile, ar fi vrut să apeleze la „stecluţa“ cu vitriol. A mai gustat şi-o bere, produsă cu migală de maeştrii berari de la Timişoareana. Şi tocmai când îşi aranja jobenul, Miţa şi Pampon au anunţat un mare spectacol, mare. „Ce să fie, monşer?“. Curiozitatea l-a împins în primul rând, lângă scenă. Acolo ce să vezi?! Pavel Stratan, mare cântăreţ, mare. „M-am născut de ziua mea“, „Eu beu“, „La city“, „Vinul de primae“, dar şi melodiile micuţei Cleopatra s-au auzit la ceas de seară. „Număr pân’ la unu“ a plăcut nespus. Onorabilul oaspete şi-a ridicat jobenul şi l-a salutat pe marele cântăreţ, a aplaudat şi a cântat cu mulţimea refrene minunate. A fost rost mare de distracţie pentru toată lumea! Târziu în noapte şi-a luat la revedere de la Miţa şi Pampon şi le-a mulţumit că i-au adus „beletul“, prin care era poftit la „comedie şi grozav ospăţ“. Nu l-a uitat nici pe omul cu papagal, de la care a mai tras un „belet“, aşa, ca să „vază“ ce-i rezervă ziua de mâine. Şi a aflat: „Povestea trebuie să meargă mai departe“.
