Majoritatea românilor consideră că actualul sistem politic este unul ineficient şi corupt, cheltuieşte resursele societăţii şi este responsabil de nivelul sărăciei din România, pentru 60% din populaţie votul uninominal fiind un mijloc prin care viaţa cetăţenilor poate deveni mai bună.
Potrivit Barometrului Opiniei Publice 1998-2007, realizat de Fundaţia Soros şi dat azi publicităţii, percepţia publicului asupra clasei politice este aceea a unui sistem politic ineficient, care cheltuieşte resursele societăţii fără a oferi suficient în schimb. Totodată, lipsa de eficienţă şi corupţia sistemului politic din societatea românească sunt considerate principalele cauze ale sărăciei.
În consecinţă, soluţiile identificate de populaţie pentru reformarea clasei politice vizează o direcţie calitativă şi una cantitativă, aceasta din urmă putându-se concretiza pe de o parte în reducerea numărului parlamentarilor, iar pe de altă parte în desfiinţarea unei Camere parlamentare. În prezent, majoritatea românilor – aproximativ 80% – apreciază că numărul parlamentarilor este prea mare. De asemenea, după anul 2002, scade uşor ponderea celor care îşi doresc un parlament bicameral, în 2007, Parlamentul Unicameral fiind preferat de 42% dintre cetăţeni, faţă de 30% care îşi doresc două camere parlamentare.
"Chiar dacă majoritatea populaţiei îşi doreşte mai puţini parlamentari, tot majoritatea consideră că aceştia trebuie recrutaţi din două sau mai multe partide politice. Situaţia nu era chiar la fel în urmă cu câţiva ani (1998-2000) când ponderea celor care considerau că partidul unic este de preferat era de aproximativ o treime (în prezent a scăzut la jumătate, adică o şesime din total populaţie). Tot în prezent, aproximativ câte o treime din total populaţie este fie pentru un sistem format din două partide care să alterneze la putere, fie pentru unul format din trei partide sau mai multe. Preferinţa pentru un sistem format doar din două partide pare să scadă uşor în timp", spun autorii Barmetrului Opiniei Publice.
Potrivit acestora, reducerea "cantitativă" a politicului nu constituie un scop în sine, ci un mijloc prin care populaţia crede că eficienţa acestuia poate fi crescută sau că pierderile produse de acesta pot fi scăzute, iar ceea ce interesează de fapt este o creştere a eficienţei politicului văzut tot ca un mijloc prin intermediul căreia viaţa cetăţenilor poate deveni mai bună. Astfel, pentru a creşte eficienţa politicului, în viziunea a aproximativ 60% dintre români soluţia o constituie schimbarea calitativă a actorilor politici, prin adoptarea sistemului de vot uninominal în locul celui pe liste.
În urma introducerii votului uninominal oamenii se aşteaptă la anumite schimbări pozitive. Astfel, pentru 53% dintre aceştia introducerea votului uninominal echivalează cu creşterea nivelului de interes al aleşilor, în timp ce 44% consideră că, în acest fel, aleşii vor putea fi mai bine controlaţi de cetăţeni. De asemenea, 38% apreciază că partidele politice se vor dezvolta mai bine la nivel local.
Pe de altă parte, ponderea celor care optează în continuare pentru pentru votul pe liste variază între un sfert din populaţie şi 12-13% – în perioadele în care reforma sistemului electoral a fost mai intens mediatizată (2003-2007). În viziunea acestei părţi a populaţiei, votul uninominal implică şi o serie de efecte negative, cum ar fi imposibilitatea candidării persoanelor fără resurse financiare – 33% consideră că vor putea candida doar cei cu bani, în timp ce 31% nu au această părere, iar 35% nu pot aprecia.
În ceea ce priveşte relaţia cetăţenilor cu politicul, concluziile studiului realizat de Fundaţia Soros arată că interesul declarat al populaţiei pentru viaţa politică este în general scăzut. În acelaşi timp, interesul românilor pentru viaţa politică la nivel naţional este mai mare comparativ cu interesul pentru viaţa politică la nivel local. "Dată fiind participarea politică scăzută a majorităţii populaţiei, cu excepţia participării la vot, am putea spune că avem o ţară de "spectatori" şi nu una de "gladiatori". Majoritatea cetăţenilor României doar "privesc mediatic" viaţa politică, fără a se implica, fără a participa la aceasta", arată autorii studiului.
În privinţa încrederii în reprezentanţii sistemului politic, Barometrul Opiniei Publice indică faptul că încrederea medie în lideri este cea mai ridicată, fiind urmată la o distanţă relativ mare de încrederea medie în partide şi apoi de încrederea generală în partide. Prin urmare, în continuare, la nivelul reprezentării majorităţii populaţiei, spaţiul politic românesc este dominat de figurile liderilor, respectiv doar a unui singur lider în ultima perioadă.
În ceea ce priveşte relaţia cetăţenilor cu aleşii, 78% dintre români consideră că parlamentarii nu urmăresc interesele cetăţenilor care i-au votat, 82% sunt de părere că nu ar putea face nimic împotriva unei hotărâri a Primăriei care îi afectează negativ şi doar 12% spun că ar putea face ceva, 82% sunt de părere că nu ar putea face nimic împotriva unei hotărâri a Guvernului care îi afectează negativ şi doar 6% spun că ar putea face ceva, 73% sunt de părere că "nimeni nu e interesat de ceea ce gândesc oamenii ca mine", 86% sunt de acord cu afirmaţia "pe cei care conduc ţara nu-i interesează ce mi se întâmplă mie", iar 58% sunt de părere că "este mai bine să nu te amesteci în politică deoarece în final tot tu pierzi".
"În concluzie, o mare parte a cetăţenilor – aproape 70% – consideră că nu are competenţele necesare pentru a participa la politic, iar un procent şi mai mare – 80% – că sistemul politic nu poate fi influenţat de cetăţenii obişnuiţi. Aceste cifre semnifică o ruptură profundă într politic/instituţiile politice şi majoritatea cetăţenilor, ruptură deloc favorabilă construirii unei culturi politice democratice şi participative", mai spun autorii Barometrului Opiniei Publice.
De asemenea, o concluzie generală a studiului arată că jumătate din populaţia ţării îşi doreşte un preşedinte mai puternic, un sfert consideră că Parlamentul ar trebui să aibă mai multă putere şi mult mai puţini acordă acest statut primului-ministru. Pe parcursul perioadei 2002-2007 preferinţele sunt stabile, doar preferinţa pentru primul-ministru scade.
Barometrul de Opinie Publică (BOP) este un program de cercetare şi analiză a opiniei publice din România, care are în centrul său cercetarea cantitativă – sondaj de opinie – bianuală Barometrul de Opinie Publică, la care se adaugă cercetări dedicate focalizate pe anumite segmente ale societăţii – Barometrul Rural, România Urbană, Barometrul de Gen. BOP are la bază o serie de sondaje reprezentative pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, realizate de două ori pe an (în mai şi octombrie), cu un eşantion mare (1.800-2.200 persoane), folosind o schemă de eşantionare probabilistă, cu control extern al culegerii datelor.
