Câteva sute de hectare de teren, majoritatea în intravilanul Craiovei şi administrate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Işalniţa, sunt râvnite şi de foştii proprietari şi de potentaţii zilei, care vor să le transforme în afacere imobiliară.
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Işalniţa are în administrare 224 de hectare de teren agricol care se găseşte pe teritoriul administrativ al Craiovei, iar după unii specialişti chiar în intravilanul oraşului. De câţiva ani, 200 de hectare de teren sunt necultivate, iar cercetarea şi producţia se fac doar pe 25 ha. Pentru că nu s-au mai plătit salariile din anul 2003, aici au rămas doar doi cercetători şi câţiva angajaţi care trăiesc de azi pe mâine, în speranţa că statul care este proprietarul staţiunii se va gândi cândva la ceva bun şi pentru cercetarea agricolă. Ioan Pintilie, cercetător şi director al staţiunii, a ajuns un fel de moaşă comunală care încearcă să facă din nimic bici şi să mai şi pocnească. Din 32 de soiuri de legume care sunt menţinute în viaţă, 20 sunt create la staţiune. De la înfiinţare (1957) şi până în 2004 au fost create 19 soiuri şi hibrizi de legume. Chiar şi după anul 2004, cercetătorii care au rămas au făcut muncă patriotică şi au ameliorat nouă soiuri şi hibrizi la fasole de grădină, ceapă, morcov, sfeclă roşie, spanac, varză timpurie şi de toamnă şi ardei. „Un soi de legumă care-şi menţine caracteristicile se creează în 15 ani. Cercetarea în agricultură presupune multă răbdare. Am fost foarte buni pentru că şi acum suntem în lista oficială a soiurilor cultivate în România. S-a ales praful pentru că unitatea a acumulat datorii după ce s-a împrumutat cu ani în urmă la Banca Agricolă şi a trebuit să ramburseze creditul cu dobândă de 200%. Prin Legea nr. 147/2004, tuturor staţiunilor li s-au şters datoriile, numai la cele din judeţul Dolj nu“, a spus Ioan Pintilie, directorul staţiunii.
Când doi se ceartă al treilea câştigă
Singura bancă de gene pentru toate speciile agricole se găseşte la Suceava, dar soiurile create la Işalniţa nu sunt în această bancă. În condiţiile în care peste câteva luni nu va mai fi nici urmă de staţiune din cauza retrocedărilor şi cumpărărilor de active soiurile create în ani mulţi şi grei vor dispărea şi nimănui nu-i pasă. „Am făcut nenumărate adrese la toate oficialităţile şi am cerut să-mi lase pentru cercetare doar 25 ha de teren. Nu am primit nici un răspuns, dar aşteptăm Legea cercetării care a trecut de Senat şi va trebui să ajungă în Camera Deputaţilor. Până se va vota această lege, sunt sigur, lucrurile vor rămâne tot încurcate“, a spus directorul Pintilie. Certurile dintre cetăţenii comunei Işalniţa care-şi revendică o parte din terenuri, cei din satul Albeşti, care şi ei emit pretenţii, şi Primăria Craiova, care şi ea ar mai avea nevoie de terenuri pentru aplicarea legilor funciare, continuă de câţiva ani. Până când lucrurile se vor limpezi, „băieţii deştepţi“ şi-au pus un picior în staţiune prin cumpărarea de active scoase la licitaţie de Direcţia Finanţelor Publice Dolj, în contul unei datorii a staţiunii de 25 de miliarde de lei. Firma care le-a achiziţionat la sfârşitul lunii iulie 2007 pentru zece miliarde de lei se va alege şi cu zeci de hectare de teren pentru că fiecare baracă şi clădire va trebui să aibă cale de acces la Drumul European 70 sau la centura Craiovei, ambele variante fiind destul de atractive dacă avem în vedere preţul pământului. Aşa că sediul central al staţiunii, precum şi sediile de ferme vor putea fi valorificate foarte greu pentru că, mai devreme sau mai târziu, firma care a câştigat licitaţia de la Finanţele Publice doljene va emite pretenţii şi căi de acces. Este curios că Finanţele au executat acum staţiunea de la Işalniţa pentru o datorie mult mai mică decât a altor societăţi comerciale din judeţ, pe care le-au trecut cu vederea şi le trec încă.
Acţionarii firmei care a cumpărat pentru zece miliarde de lei active la staţiune şi-au făcut bine socotelile!
