Şase feluri de a muri
de Marius Oprea
Editura Polirom
Istoricul Marius Oprea revine cu un volum la limita dintre ficţiune şi istorie. Autorul porneşte de la şase istorii din comunism, atestate de documente, care au în comun moartea. Şase istorii cu acelaşi final tragic, în care personajele intră în legătură cu scriitorul, i se confesează. Marius Oprea prezintă evenimentele şi îi descoperă în arhive pe actorii acestora, iar apoi le creionează un întreg destin.
„Şase feluri de a muri“ este o carte care captează emoţia cititorilor, deşi autorul se bazează, aşa cum observă şi prefaţatoarea volumului, Zoe Petre, pe „nesfârşita banalitate a oceanului de procese-verbale“. Represiunea comunistă este înfăţişată în dimensiunea sa cea mai profundă, dincolo de statisticile reci pe care le citează de obicei istoricii.
Moartea, traductibilă la scara istoriei în termeni ştiinţifici sau juridici, devine ea însăşi personaj, iar Marius Oprea a preferat să îmbine „ceea ce am găsit ca istoric cu ceea ce am imaginat ca scriitor, să o descifrez“.
Totodată, cartea descrie lupta înverşunată a Securităţii în anihilarea manifestărilor libertăţii de opinie în perioada comunistă.
Autorul îşi depăşeşte rolul de simplu evocator al unor întâmplări mai mult sau mai puţin îndepărtate şi devine contemporan cu eroii săi: Mugur Călinescu, tânărul care a „mânjit“ cu cretă albă pereţii Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoşani cu lozinci anticomuniste; cei cinci „spioni“ fără voie capturaţi în munţi de Securitate şi apoi executaţi; Vasile Cristurean, cel care şi-a semnat condamnarea la moarte pentru că a oferit adăpost unui tânăr „dezertor“; Pavel Aranici, fost magazioner la Uzina de Cabluri şi Radiatoare din Braşov, devenit colonel de Securitate în urma concursului de împrejurări oferit de activitatea sa de propagandă şi informare, sprijinit de mama sa, bucătăreasa Iuliana; Silviu Crăciunaş, care a jucat un rol dublu: forţat de Securitate să colaboreze, i s-a vândut acesteia, oferind informaţii referitoare la diaspora românească (organiza plecări ilegale în afara ţării, fiind apropiat marilor disidenţi din acea vreme); Alexandru Nicolski, fost spion al URSS trimis în România anilor ’40 pentru culegerea de informaţii pentru NKVD, (este prins de grănicerii români şi arestat pentru spionaj). Autorul dă cuvântul, în finalul cărţii, personajelor sale: „Am avut cea mai crudă moarte: cea despre care nu s-a putut vorbi, despre care se ştie doar câte ceva şi restul trăieşte în imaginaţie. Adeverinţe, formulare, adrese, tipizate. Toate ştampilate. Cum vă spuneam, Haina Morţii“.
Marius Oprea este preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi fost consilier al primului-ministru pe probleme de securitate naţională. Licenţiat în istorie la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, cu specializări în arheologie şi istorie medie românească, doctor în istorie contemporană a României al aceleiaşi facultăţi, specializat în istoria Securităţii. A publicat un volum despre istoria vechilor cărţi româneşti (Plimbare pe Uliţa Tipografiei, 1996) şi un volum de poezii (Solo de tamburină, 2000), care a primit premiul de debut al ASPRO. Este autorul a numeroase articole privind aspecte din istoria Securităţii, care au fost publicate în presă, difuzate la Radio Europa Liberă sau incluse în culegeri de studii şi publicaţii academice. A publicat: Moştenitorii Securităţii (2004); „L’heritage de la Securitate: Terreur en Roumanie“, în „Le jour se leve“. L’heritage du totalitarisme en Europe (1953-2005) (volum coordonat de Stephane Courtois, Les Editions du Rocher, Paris, 2006); „Zorba şi Catedrala“ (2006); „Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu şi taina Rugului Aprins“ (2008).
De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: „Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente. 1949-1989“ (2002, premiată de Asociaţia Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); „Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov“ (în colaborare cu Stejărel Olaru, 2002); „Securiştii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliţie politică. Studiu de caz: arhiva Comitetului Municipal de Partid Braşov“ (coordonator, 2002); „Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului“ (2006); „Bastionul cruzimii: o istorie a Securităţii (1948-1964)“ (2008).
La Editura Cartea Românească a publicat în 2008 volumul de versuri „America! America!“, nominalizat la Premiile revistei Observator Cultural.
