O familie de tineri merge în vizită la nişte prieteni vârstnici. Se aşază la masă şi bătrânul îi zice soţiei:
– Luceafărul meu, adu felul întâi!
După ce termină, zice:
– Frumoasa mea, adu felul doi!
După ce termină, la fel:
– Iubirea mea, adu desertul!
După masă, femeile merg la bucătărie, iar bărbaţii rămân singuri. Tânărul îl întreabă pe bătrân:
– Cum de reuşeşti după atâţia ani să-i spui cuvinte aşa frumoase?
– Să fiu al naibii dacă mai ştiu cum o cheamă!
