Poveştile citite de părinţi, benefice pentru copii
Copiii cărora părinţii le citesc poveşti la vârste fragede au mai multe şanse să dezvolte aptitudini lingvistice mai bune la vârsta şcolară, s-a constatat într-un studiu recent. Datorită poveştilor pe care la aud de mici, copiii încep să dezvolte o pasiune pentru lectură, un aspect care poate fi mult mai important decât învăţarea limbajului şi a alfabetului, iar avantajele pe care oricine le are de pe urma unei astfel de pasiuni sunt demne de luat în seamă. Rezultatele studiului arată că regula generală este că micuţii cărora nu le place lectura în primul an după ce învaţă să citească nu se vor împrieteni niciodată cu cărţile. În plus, descrierea desenelor sau pozele ilustrative din cărţi, explicarea sensului poveştii şi încurajarea copiilor să discute despre ceea ce au auzit şi să pună întrebări pot îmbunătăţi percepţia micuţilor asupra lumii şi îi pot ajuta să îşi dezvolte aptitudinile sociale. Autorii studiului spun totuşi că nu doar cititul cu voce tare poate influenţa dezvoltarea timpurie a abilităţilor lingvistice ale copiilor, ci şi felul în care poveştile sunt lecturate poate avea un impact destul de puternic. S-a constatat că părinţii din familiile de clasă mijlocie obişnuiesc să abordeze un stil interactiv, făcând legătura cu propria experienţă a copilului sau cu lumea reală, explicând cuvintele noi şi motivaţiile personajelor, în timp ce părinţii aparţinând clasei muncitoare tind să se concentreze mai mult pe descrierea fotografiilor şi încadrarea lor într-o anumită categorie. Se pare că aceste diferenţe în stilul de lectură pot influenţa dezvoltarea abilităţilor lingvistice şi literare ale copiilor.
