Înăsprirea pedepselor pentru cei care agresează medici sau asistente nu va avea nici un efect atâta timp cât tocmai victimele se tem să facă plângere la poliţie, susţin cadrele medicale craiovene.
Ministrul sănătăţii vrea înăsprirea pedepselor pentru agresarea cadrelor medicale. Csecke Attila propune ca infracţiunile asupra personalului medical – medic, asistent medical, şofer de ambulanţă sau orice alt fel de personal din sistemul medical aflat în exerciţiul funcţiunii – să fie încadrate în categoria ultraj asupra autorităţii şi să fie sancţionate în consecinţă, mult mai aspru, la fel ca faptele săvârşite asupra funcţionarilor publici. În acest sens, ministrul a depus un amendament la proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. Acesta prevede ca lovirea unui medic să fie sancţionată cu închisoare între şase luni şi trei ani, în loc de trei luni şi doi ani, cum este acum. De asemenea, ameninţarea se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la doi ani, faţă de trei luni până la un an, cum este în prezent. Vătămarea corporală gravă se va sancţiona cu închisoare de la trei la 12 ani (acum este de 2-7 ani), iar vătămarea corporală, cu închisoare de la şase luni la şase ani, faţă de pedepsele actuale, de şase luni – cinci ani. Mai mult, prin noua prevedere legală, împăcarea părţilor nu mai înlătură răspunderea penală.
Măsură fără efect
Cum văd medicii şi asistenţii medicali înăsprirea pedepselor pentru cei care îi agresează? La Spitalul de Urgenţă Craiova, de exemplu, aproape că nu este zi în care bolnavii şi rudele acestora să nu intre în conflict cu cadrele medicale. Medicii şi asistenţii medicali sunt înjuraţi, ameninţaţi, şi nu de puţine ori loviţi.
„Asistentele, în special cele de statură mică şi care lucrează în secţii grele, cum ar fi reanimare sau urgenţă, sunt pălmuite şi înjurate frecvent“, susţine Ion Cotojman, liderul Sindicatului SANITAS de la Spitalul de Urgenţă Craiova. Acesta este de părere că o modificare legislativă care să înăsprească pedepsele nu va rezolva nimic şi că, de fapt, ar trebui făcut ceva pentru prevenirea agresiunilor. „Accesul în spital ar trebui să fie făcut într-un mod organizat. Ar fi indicat ca rudele bolnavilor să aibă voie să intre în spital în anumite intervale orare, şi numai după ce sunt legitimate. Iar agenţii de pază ar trebui să fie responsabilizaţi pentru ca atunci când intră în spital grupuri de câte 10 – 20 de romi să anunţe imediat poliţia“, a precizat Cotojman. Liderul SANITAS a mai spus că înăsprirea pedepselor pentru cei care agresează cadre medicale nu va avea nici un efect şi în nici un caz nu va duce la eradicarea fenomenului.
De altă părere este însă directorul de îngrijri al Spitalului de Urgenţă Craiova, Ilie Preda, care crede că noile prevederi legislative vor avea măcar efecte psihologice. „În mod sigur, înăsprirea pedepselor îi va face pe cei care sunt din fire violenţi să se gândească mai bine înainte să lovească un medic sau o asistentă medicală. Este o iniţativă foarte bună“, este de părere Preda.
Bătăuşii, judecaţi pentru ultraj contra bunelor moravuri
Modificarea legislaţiei nu este suficientă pentru a-i descuraja pe cei care agresează cadrele medicale. Ar trebui ca şi victimele să depună plângere împotriva agresorilor. Or, aici este adevărata problemă. Potrivit reprezentanţilor Secţiei 2 Poliţie Craiova, în raza căreia se află Spitalul de Urgenţă, demult nu a mai fost înregistrată vreo plângere, deşi agresiuni au fost destule.
Iată câteva exemple. Joi, 21 august 2008, ora 22.30. La Spitalul de Urgenţă Craiova a fost adus un pacient de etnie romă cu dureri abdominale puternice. Bărbatul, escortat de un alai format din aproximativ 20 de rude şi prieteni, printre care şi câţiva copilaşi, a fost condus de brancardieri într-o sală de intervenţii. Alaiul nu s-a despărţit de el nici o clipă, nici chiar în momentul în care doctorii au încercat să-i acorde primul ajutor. La cea mai mică atingere, bărbatul ţipa, iar rudele disperate îl apostrofau pe medic, reproşându-i că-i face rău pacientului. Pentru ca medicul să-şi poată face datoria a fost nevoie de intervenţia agenţilor de pază, a jandarmeriei şi poliţiei.
Tot în 2008, o doctoriţă rezidentă de la Unitatea de Primiri Urgenţe a fost bătută de rudele unei fetiţe bolnave, care fusese adusă cu o criză de epilepsie la spital. Tatăl pacientei a intrat cu forţa în sala de resuscitare, a înjurat-o şi a tras-o de păr pe doctoriţa care îi acorda fetiţei primul-ajutor.
Altădată, un asistent de la compartimentul de traumatologie a fost atacat de un pacient cu o pensă pe care a sustras-o dintr-o trusă medicală, chiar în faţa poliţiştilor sosiţi la spital să-l tempereze. Agresorul a fost imobilizat de medici şi brancardieri înainte de a-l răni pe asistent.
Se tem de răzbunare
O doctoriţă de la UPU a fost atacată de un pacient care a aruncat cu telefonul mobil după ea, nemulţumit că i-a făcut injecţie cu furosemid, în loc să folosească medicamentul cerut de el.
Ultimul eveniment de amploare a avut loc pe 28 aprilie 2010. Un medic şi două asistente au fost agresaţi de rudele (aproximativ 30 la număr) unui pacient de etnie romă care suferise un stop cardiorespirator. Medicul a fost lovit şi înjurat, iar uneia dintre cele două asistente i-au smuls un cercel din ureche. Motivul: rudele doreau externarea pacientului, iar cadrele medicale care se ocupau de întocmirea formalităţilor se mişcau prea încet. În acest caz, doi dintre romii care au lovit cadrele medicale – Gigi Cîrpaci şi Gheorghe Pană – au fost arestaţi preventiv. Au stat după gratii două luni, iar acum sunt judecaţi în stare de libertate. Acuzaţiile sunt ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice.
În nici unul dintre cazurile prezentate, cadrele medicale nu au depus plângere la poliţie, aşa că agresorii au scăpat fără să dea socoteală. Medicii şi asistentele spun că se tem pentru viaţa lor şi de aceea trec cu vederea atunci când sunt loviţi, înjuraţi, bruscaţi sau ameninţaţi. „Majoritatea celor care fac scandal în spital sunt romi sau interlopi. Sunt foarte răzbunători, iar noi avem, la rândul nostru, copii şi ne este teamă pentru siguranţa lor“, susţine Ion Cotojman.
