Studiile arată că banii folosiţi cel mai mult de populaţie sunt bancnotele de 1 leu, 5 lei şi 10 lei. Majoritatea doljenilor folosesc numerarul şi doar foarte puţini utilizează cardurile.
Într-un judeţ în care maşinile de lux şi vilele pompoase te orbesc la tot pasul, majoritatea populaţiei foloseşte intens banii de valoare modică. Foarte mulţi oameni cheltuiesc bani de valoare mică, după cum arată studiile sucursalei doljene a Băncii Naţionale a României (BNR). „În Dolj este specifică structura de folosire intensă a banilor mici, de 1 leu, 5 lei şi 10 lei. Aceştia sunt folosiţi cel mai mult. Acest lucru se vede din cererea de numerar pe care o au unităţile bancare către sucursala BNR“, a declarat directorul BNR Dolj, Gheorghe Gherghinescu. Bancnotele mici sunt la îndemâna oricui, pentru că şi cele mai multe cumpărături sunt de valoare mică. Exceptând supermarketurile, unde coşul plin se poate achita cu bancnote de 100, respectiv 500 de lei, la pâine, la o cafea, la o îngheţată, la alte cumpărături de la magazinul din colţul străzii, doljeanul achită cu bancnote mici. Pe tot teritoriul Doljului se menţine trendul naţional de folosire intensă a numerarului, adică banii lichizi cunoscuţi şi sub numele de cash. Prea mult, afirmă autorităţile competente. România toată foloseşte numerarul, iar din 2005 până în 2007, cel aflat în circulaţie s-a dublat, susţin statisticile BNR. De la începutul acestui an şi până la sfârşitul lunii mai, numerarul aflat în circulaţie a crescut considerabil. Spre exemplu, dacă în decembrie 2007 erau în circulaţie 21,4 miliarde de lei, conform studiului BNR, în mai s-au aflat pe piaţă 22,85 miliarde de lei – bani lichizi. Creşterea spectaculoasă a banilor din circulaţie are mai multe cauze, dar ar putea fi temperată doar dacă populaţia acceptă să folosească mai des tranzacţiile de pe carduri.
„Coada de la ghişeu s-a mutat la bancomat“
În realitate, cardurile sunt folosite cel mai mult pentru retragerea de numerar. „Coada de la ghişeul băncii s-a mutat la bancomat, mai ales în zilele de salariu. Populaţia din Dolj retrage banii de pe carduri şi foloseşte tot numerarul ca atare“, a afirmat Gherghinescu. Deşi există multe magazine care acceptă tranzacţiile cu carduri, prin tastarea codului PIN la acele POS-uri (puncte de vânzare cu cardul) instalate la comercianţi, clienţii sunt tot mai reticenţi. Cererea mare de numerar este alimentată şi de fraudele tot mai numeroase cu carduri, iar oamenii se tem că le pot dispărea banii din cont în orice moment. Tot mai multe bănci retrag cardurile clasice, cu bandă magnetică, şi le înlocuiesc cu cele cu cip, pentru o mai mare siguranţă.
Criză de monede
Când merg la cumpărături, craiovenii s-au obişnuit să primească rest chibrituri, gumă sau pliculeţe de zahăr. Acest fapt este cauzat de lipsa din circulaţie a unei cantităţi suficiente de monede. Anul trecut a fost o criză de bănuţi de 10 şi 50 de bani. Acum, oficialii BNR spun că s-au bătut monede în cantităţi suficiente, dar nu cer comercianţii de la bănci. Tot anul trecut, criza bănuţilor a fost alimentată şi de unele unităţi bancare care nu primeau sacii cu monede de la comercianţi, pe motiv că nu aveau spaţii de depozitare, şi că transportul acestora era dificil. Astfel că magazinele şi alte firme care aveau încasări zilnice de numerar preferau să nu mai lucreze cu banii mici, consideraţi o pacoste. Totuşi, în 2008, piaţa s-a echilibrat, iar la cererea populaţiei, au fost puse mai multe monede în circulaţie, dar nu în cantităţi suficiente. În timp ce reprezentantul BNR susţine că firmele mici, care au criză de monede, le pot cere de la bănci, comercianţii susţin că ar trebui să facă acest lucru zilnic. „Absolut la orice client trebuie să dăm rest de 10 sau de 50 de bani, dar de încasat de la ei, mai puţin. Aproape toată lumea vine cu hârtie, nu cu metal. Ar trebui să mergem zilnic la bancă şi să luăm câteva sute de mii de lei în monedă“, a spus un comerciant craiovean.
