Profesia de mediator sanitar este extrem de solicitanta. A simtit-o pe propria piele o tânara de etnie roma care incearca de trei ani sa faca educatie sanitara in rândul celei mai sarace comunitati din Craiova.
In judetul Dolj exista trei mediatori sanitari, in Craiova, Vârtop si Caraula, localitati in care romii reprezinta o parte importanta din populatie. Numai in Craiova, potrivit ultimelor date statistice, exista aproximativ 14.000 de romi. Gasirea unor mediatori sanitari care sa deserveasca o comunitate atât de numeroasa a fost extrem de dificila, pentru aceasta munca fiind nevoie de persoane sociabile cu o oarecare instruire si care sa lucreze peste program. Pentru selectarea unui reprezentant care sa faca fata unui loc de munca atât de solicitant, Directia de Sanatate Publica (DSP) Dolj a contactat liderii etniei romilor din Banie, care nu au intârziat sa vina cu propuneri. Au trimis mai intâi la preselectie mai multi barbati. Dupa ce acestia au fost respinsi, pe motiv ca nu ar fi cea mai potrivita alegere sa dea sfaturi in materie de anticonceptionale si ingrijire a femeii gravide si copilului, liderii au facut o alegere la fel de neinspirata, trimitându-si la DSP nevestele care nu aveau nici macar opt clase.
Iti trebuie curaj cu carul
Singura propunere a etniei rome din Craiova care a fost acceptata de Directia de Sanatate Publica Dolj a fost Corina Fota. Tânara, de 25 de ani, este in momentul de fata unul dintre cei mai respectati membri ai comunitatii rome, atât pentru pasiunea pe care o investeste in ceea ce face, cât mai ales pentru lucrurile bune pe care a reusit sa le faca in doar trei ani, de când este mediator sanitar. Cum a ajuns aici este o poveste lunga, presarata cu piedici, insa tânara sustine ca a meritat. In 2002, Corina se pregatea sa plece in Italia impreuna cu sora ei, când Dumitru Tatian, presedintele Partidei Romilor, le-a intrebat intr-o doara daca au curaj sa se bage la o treaba serioasa cum este cea de mediator sanitar: „Mama nici n-a vrut sa auda, iar sora mea a ascultat-o, preferând sa plece in strainatate. Când am auzit insa ca iti trebuie doar mult curaj, n-am mai stat sa aud ce spune mama si am acceptat“.
Telenovele despre prezervative
Ii place sa vorbeasca despre munca ei, dar prefera sa ne arate la fata locului cum decurg lucrurile. Mergem pe strada Potelu din cartierul Romanesti. Vremea calda i-a scos pe multi dintre locuitori la poarta. Unii o privesc pe Corina cu indiferenta. Femeile o cunosc insa si ies repede in intâmpinarea ei, strângându-si cu o mâna pruncul la sân, iar cu cealalta poalele fustei. „Copilul meu a avut febra, dar i-am dat doctoriile si nu mai tuseste. Sa-i mai dau, vreo câteva zile, ca sa nu-l mai ia boala?“, intreaba o tinerica la vreo 15-16 ani. „Ce-a zis doctorul?“, o intreaba, la rândul ei, Corina. „Ca nu mai trebuie“, zice tânara femeie. Imediat vine si confirmarea: „Atunci asa sa faci“.
Dupa ce le asculta rabdatoare problemele, Corina le anunta care este de fapt scopul vizitei. Pentru mâine a pregatit o intrunire la Scoala nr. 13 despre sanatatea femeii. „Sa iei mai multe fete si sa veniti toate ca o sa fie interesant, o sa vorbim despre sanatate. O sa vina si niste doctori“, le incita Corina, fara sa le spuna mare lucru. Surpriza este de fapt un filmulet, gen telenovela, despre avort, cum se fac copiii, ce este prezervativul si de ce trebuie mamele sa discute cu fetele despre sexualitate. „Femeile rome, in special cele trecute de 30 de ani, au inceput sa foloseasca prezervativul ca sa nu mai ramâna gravide. Sunt curioase atunci când vine vorba despre viata sexuala, insa multe dintre ele nu au carte. De aceea incercam sa le oferim informatii intr-un mod cât mai accesibil cu putinta“, a spus Corina.
Apa, sapunul si vizitele la medic
Tânara nu este casatorita si nu are de gând sa faca prea curând acest pas. Pâna anul trecut a avut un prieten, dar a trebuit sa renunte la el din cauza serviciului. N-a avut timp de regrete. Serviciul era mult prea important si ii ocupa cea mai mare parte din timp: „Fac teren in fiecare zi. Ma imbrac intr-o tinuta lejera si merg din casa in casa. Vorbesc cu oamenii, ii intreb ce probleme mai au. Daca trebuie sa merg la starea civila, la un proces sau la directia copilului, ma imbrac elegant. Este foarte important felul in care te imbraci. Oamenii se poarta mai frumos cu tine daca esti elegant, te respecta. Incerc sa-i invat si pe romi aceste lucruri“.
Marea ambitie a Corinei este sa-i obisnuiasca pe romi cu apa, sapunul si vizitele la medic: „Le fac educatie sanitara. Le explic ca trebuie sa se spele cu apa si sapun daca vor sa fie sanatosi si sa mearga la medicul de familie atunci când ii doare ceva. Pe unii ca sa-i convingi trebuie sa-i sperii. Anul trecut, de exemplu, a fost un focar de tuberculoza in Romanesti care a omorât doi copii. Adultii infectati au refuzat sa mearga la spital. I-am convins spunându-le ca vor muri daca nu se trateaza. Iar ca sa continue tratamentul dupa externare mergeam la ei acasa si ii puneam sa ia medicamentele in fata mea“.
O profesie noua
Printre meseriile introduse recent in nomenclatorul profesiilor din România este si cea de mediator sanitar. Primele posturi au aparut in 2002, din initiativa Ministerului Sanatatii, care a urmarit facilitarea accesului populatiei de etnie roma la asistenta medicala. Un mediator sanitar trebuie sa tina evidenta romilor dintr-o comunitate, sa-i ajute la obtinerea documentelor de identitate, sa convinga lehuzele si gravidele sa se prezinte la medic pentru controalele periodice, sa sprijine accesul medicilor atunci când trebuie facute imunizari prin vaccinare, sa explice avantajele igienei etc.
