Medicii de familie atrag atenția asupra pericolului la care sunt expuși copiii și spun că din cauza faptului că vaccinul hexavalent nu se găsește de mult timp, oricând poate să apară o epidemie. Îngrijorați, părinții aleargă să găsească vaccinurile în alte orașe sau în străinătate. Lipsa vaccinurilor a modificat și schema de imunizare.
Unul dintre cele mai importante vaccinuri, cel împotriva hepatitei B, pe care copilul trebuie să îl facă la naștere, lipsește. Asta în condițiile în care virusul hepatitei B este de 50-100 de ori mai infecțios decât HIV și de 10 ori decât cel al hepatitei C. În România, aproape un milion de oameni suferă de hepatită cronică B. Recent, Ministerul Sănătății (MS) a anunțat că vaccinul împotriva hepatitei B va lipsi din România până în ianuarie 2018.
Având în vedere această situație, la începutul anului s-a modificat schema de imunizare. „Am primit o adresă de la MS cu privire la modificarea schemei de vaccinare. La nou-născuți, până acum se făcea vaccinarea împotriva hepatitei B și vaccinarea BCG în maternitate. Acum, pentru că nu se găsește vaccinul împotriva hepatitei, imunizarea se va face la vârsta de două luni. Practic, la două luni copilul face vaccinul hexavalent care va cuprinde și vaccinarea împotriva hepatitei B, prima doză, dar și vaccinarea împotriva poliomielitei, difterie, tetanos, tuse convulsivă“, explică dr. Doina Cherata, medic de familie cu specializare în pediatrie.
„Este o isterie în acest moment“
Vaccinul împotriva hepatitei B este foarte important mai ales pentru copiii care au contact cu mame purtătoare de hepatita B.
În România, pentru nou-născuți, vaccinarea împotriva hepatitei B este inclusă în cadrul Programului național de imunizare. Conform calendarului de vaccinare, administrarea primei doze de vaccin se face în primele 24 de ore de la naștere, la maternitate, apoi la două luni și la șase luni. La nivel european, vaccinarea este recomandată pentru toți nou-născuții, copiii și adolescenții care nu au fost vaccinați la naștere sau la școală, precum și pentru adulții cu risc crescut de infectare. „În România, gravidele sunt testate pentru hepatita B. Știm care sunt purtătoare. Este ideal ca micuții lor să fie vaccinați imediat după naștere. Tot pentru acești copii se mai administrează și imunoglobulină, dar din păcate nici aceasta nu se găsește în România. Am avut un caz și am făcut rost din Ungaria. Este o isterie în acest moment că nu se mai găsește vaccinul în maternitate. După ce copilul se naște, familia începe să caute disperată vaccinul. Trebuie știut că dacă mama care alăptează nu are hepatita B pentru copil nu este mare pericol până la două luni, atunci când, așa cum s-a decis, se face acest vaccin“, precizează medicul de familie.
„Fac pediatrie de 40 de ani și niciodată nu au fost probleme așa mari“
Cea mai mare problemă este că de câteva luni lipsește vaccinul hexavalent. Acesta imunizează bebelușii împotriva a șase boli precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatita B, poliomielita și câteva tipuri de infecții respiratorii. Dozele trebuie să se administreze copiilor la două luni, la patru luni şi la 11 luni. Medicii de familie sunt cei care ar trebui să imunizeze copiii, dar nu au primit dozele de trei luni. Probleme cu aprovizionarea sunt însă de mai bine de un an. „Este un vaccin foarte important. Tetanosul, difteria sunt boli mortale. Poliomielita lasă sechele pe viață. De trei luni nu am mai primit vaccinul hexavalent și atunci am primit puține doze. Îl primim în salturi. Fac pediatrie de 40 de ani și niciodată nu am avut probleme așa mari. Când funcționa Institutul «Cantacuzino» nu existau astfel de situații. Acum există doi producători, unul în Belgia și altul în Franța, care nu fac față comenzilor din toată Europa. Probleme au apărut de mai bine de un an. Eu am acum cel puțin 25 de copii care au nevoie de vaccin. Am avut părinți care au adus doze din alte orașe, de unde au găsit“, spune dr. Doina Cherata.
„Începe să lipsească și vaccinul BCG“
De luni bune, lipsește și vaccinul tetravalent care se administrează copiilor la șase ani, dar și vaccinul Dultavax, necesar la vârsta de 14 ani. „Eu am o listă cu copiii care au rămas nevaccinați. În fiecare lună cerem doze pentru cei care au rămas nevaccinați și pentru cei care urmează să fie imunizați, dar nu am primit. Vaccinul tetravalent care se face tot împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi a poliomielitei lipsește de cel puțin o jumătate de an. Nu se găsește nici să se cumpere. La 14 ani este ultimul vaccin pe care îl face medicul de familie, tot împotriva tetanosului și difteriei. Acum am primit trei doze, iar eu am cel puțin 15 copii care au nevoie“, declară medicul de familie cu specializare în pediatrie.
Alt vaccin foarte important în România este cel împotriva tuberculozei. Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-născuților, la noi în țară, fiind inclus în programul național de vaccinări. În multe țări, copiii nu mai sunt imunizați împotriva TBC pentru că incidența bolii este scăzută. În România însă tuberculoza este o problemă de sănătate publică și copiii nevaccinați pot fi oricând în pericol. Medicii de familie spun că și acest vaccin începe să lipsească. „Trăim o perioadă foarte grea, în sensul că una scrie pe hârtie și alta avem și putem face. Tragedia este că începe să lipsească și vaccinul BCG, ceea ce e foarte grav. La noi în țară există multe cazuri de tuberculoză. Vaccinul se face la naștere. Dacă nu există în spital sau copilul este născut în altă țară părinții trebuie să meargă pentru vaccinare la policlinica TBC de lângă Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova, unde se poate administra. Chiar astăzi am primit telefon în legătură cu un copil de trei luni nevaccinat. Vaccinul BCG nu se poate cumpăra din farmacii“, atrage atenția dr. Doina Cherata.
„Există părinți care refuză vaccinarea împotriva rujeolei“
Lipsa vaccinării a dus în acest an la apariția epidemiei de rujeolă. Trei copii din Oltenia au murit în ultimele luni din cauza complicațiilor rujeolei. La nivel național au fost peste 500 de cazuri de îmbolnăviri. Ministerul Sănătății a decis să scadă vârsta de vaccinare a copiilor, de la un an la nouă luni pentru o mai mare protecție. Speriați, mulți părinți au ales să își vaccineze copiii. Alții refuză în continuare, deși există suficiente doze de vaccin, gratuite. Cei care sunt împotriva vaccinării trebuie să semneze că nu doresc imunizarea copilului. „Avem formulare prin care luăm consimțământul părinților. Dacă refuză trebuie să dea două semnături. Este deja a doua lună de când vaccinăm copiii împotriva rujeolei la nouă luni. În perioada între nouă luni și un an există marele risc să facă boala pentru că imunitatea este scăzută, sugarul după nouă luni nu mai are imunitate de la mamă, își fabrică singur anticorpi și este perioada în care poate să apară des îmbolnăvirea. Acum vaccinul se face la nouă luni și la cinci ani, dar există, în continuare, părinți care refuză vaccinarea împotriva rujeolei“, completează dr. Doina Cherata.
