« Alte articole din categoria Opinii
Vacanţă în România
Ziua 3 - Casta pescarilor
Opinii - Marcel RĂDUŢ SELISTE(citeste alte articole de acelasi autor »)
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
„Dintr-un om poţi să faci un pescar, dar dintr-un pescar niciodată nu mai poţi face un om!“. Am auzit această vorbă de duh de la domnul Costel, gazda noastră. În această dimineaţă m-am trezit mai devreme, am renunţat la ritualul cafeluţei, pe care am băut-o rapid, ca pe apă, şi am pornit la pescuit. Domn’ Costel mi-a dat să ţin două undiţe şi-mi cere să-l urmez în tăcere. Locul de pescuit e aproape, undeva, spre ieşirea din oraş, pe malul râului. „Părinte, dăm la peşte până pe la prânz, nu stăm mult, doar aşa, de distracţie!“, mă anunţă călăuza mea spre reîntâlnirea cu pescuitul. În copilărie, mergeam pe lacul de acumulare de lângă Drăgăşani, la Olt, şi pescuiam cu taică-meu. De fapt, mai mult îi ţineam de urât pentru că îndemânarea mea cu undiţa era egală cu zero. „Atehnicule“, îmi tot striga tata, consternat că dintr-un maistru militar de radiolocaţie s-a născut un aşa nepriceput catastrofal.
Râul Olăneşti ne primeşte zgomotos şi tulbure. „Da’ poluat mai e“, zic eu privind la apa aproape neagră. Domnul Costel zâmbeşte discret şi-mi explică de ce e apa întunecată. A plouat la munte. Apa e curată. Într-adevăr, nu prea văd gunoaie.
Mă trezesc că mi se pune în mână o undiţă, cu momeala gata pregătită. „Dă şi matale, da’ mai la mal, că acolo trage peştele“. Intuind întrebarea mea, însoţitorul meu mă luminează rapid.
„La mal apa e mai oxigenată, că nu curge aşa repede, şi peştii sunt pe acolo!“. E clar, trebuie să privesc mai mult la canalul TV dedicat pescarilor şi vânătorilor, să învăţ şi eu măcar chestiunile elementare. Cine ştie, poate că mă apuc de pescuit.
După zece minute reuşesc să prind primul meu peşte. E mic! „Aşa e peştele de râu“, mă încurajează domnul Costel. „E o fâţă, dar mai putem prinde şi un păstrăvicior, însă tot micuţ!“. Pescuitul mă prinde şi încep să învăţ. Descoperind în mine un ucenic ascultător, domnul Costel îmi povesteşte despre fir de 12, undiţă de nu-ştiu-care, momeală pentru râu, pentru baltă, cârlige şi reţete de preparat peştele prins. „Ăsta de îl prindem noi aici merge dat prin mălai, prăjit bine, cu mămăliguţă şi mujdei! O minunăţie, se topeşte în gură!“. Aşa-i, deja îmi plouă în gură şi-mi promit în gând că după Postul Sfintei Mării, la prima masă, voi mânca peşte preparat după reţeta lui domn’ Costel.
La râu sosesc domnul Dan şi nea Nicu, zis Inginerul! Pescari cu vechime. Au venit chemaţi de Costel. Prieteni buni, fondatorii castei pescarilor din Olăneşti. Sunt primit ca ucenic în această castă, în speranţa că voi duce mai departe stindardul. Când află că sunt din Craiova, povestea expediţiilor de pescuit la Dunăre şi bălţile din Dolj începe a fi depănată de cei trei pescari ai Olăneştiului. Ascult fascinat şi iau hotărârea de a-mi cumpăra undiţă, cârlige, momeală şi toate cele. Voi deveni pescar. Gata, am zis! Dar nevasta, cu ea cum faci?, mă întreabă îngerul cel bun. Da, e o problemă!
Parcă citindu-mi gândurile, domnul Costel îmi zice: „Părinte, să nu se supere doamna că v-am ispitit cu pescuitul! Vă dau un sfat: când veţi merge pentru prima oară la pescuit, să aveţi bani la dumneavoastră. Cumpăraţi de la fraţii pescari cu experienţă niscavai peşte. Să fie mare, frumos, dar nu prea mult, că bate la ochi. Acolo, de trei tigăi şi-o mămăligă! Să vadă doamna că nu aţi stat degeaba pe baltă trei zile!“, încheie domnul Costel iniţierea mea.
Am stat la râu peste limita de timp stabilită. Acasă, privind la farfuria cu peştele prins, Diana a fost dezamăgită. „Doar atât ai prins? Aşa de mic?“. Sunt lămurit. Cariera mea de pescar se poate sfârşi chiar înainte de a începe. Totuşi, peste vreo două zile voi încerca să merg iarăşi la pescuit cu domnul Costel, că doar de acum sunt ucenic. Ucenic al castei pescarilor din Olăneşti!
(Va urma)
Nota curentă: 5.0 din 15 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de kinky:
parinteeee, ai undita virusata sau firewall intre tine si pestisori !!! - de Craiovean:Stmati impatimiti ai pescuitului,cam banuiesc ce faceti voi cand organizati o iesire.Unii va intocmiti o mica lista cu ce trebuie sa luati,iar de veterani ,nu mai vorbesc,intervine rutina.Dar si unii si altii va interesati de “mersul” vremii.Ori urmariti comunicatele pupezelor(asa le zic eu) de la meteo,ori accesati internetul si gasiti ce va intereseaza.Ca o recomandare,nu va luati dupa spusele nevestelor(pentru cei casatoriti),ca si-asa plecati.Cu a mea,spre exemplu,am ajuns la un inedit mod de comunicare,cand plec.Nu zice nimic.Ca stie ca “nebunu” cand a bagat cartela,e deja perforata si ramane asa.Si mai stie ca,nici referire la vreme, nu trebuie sa faca.Ca daca se uita pe ceru’ patriei si-mi spune ca se vad niste norisori,a doua zi e potop pe balta.Asa ca ,mai bine tace,ca si tacerea e de aur,de te gandesti..Si pan’ la urma,tot de Sf.Ilie depinde,ca el scutura matreatza de sub poale ,cand n-are chilotzii trasi.Revenind la oile,robii nostri(adica eu,Marian si Florin) intr-o dupa amiaza cu cer senin,ni se pune pata si hotaram la unison sa facem o incursiune in zona Fantanele(cand era taxa mai mica,nu ca acu)pe partea cu Ciutura.Incarcam pomul de Craciun(masina,adica )cu cele necesare pentru doua zile si ne luam posturile in primire.De data asta ,asa s-a nimerit,io indeplineam functia de ochitor,fiind plasat pe bancheta din spate a masinii,la luneta,inconjurat de gramada bagajelor.Si erau asa de multe,ca punga cu painea cea de toate zilele,o tineam pe genunchi,din lipsa de spatiu.Forjam noi motoru’ si cum timpul trece repede,nici nu ne dam seama,ca si ajungem in satul Criva(cei din Dj cunosc traseul).Priveam si nu ne venea sa credem.Pe sosea,crengi rupte,iar pe margine urme de suvoaie de apa,semn ca fusese in zona o rupere de nori. -Bai,daduram de dracu!-zic,privind peisajul apocaliptic din jurul nostru.Opreste masina,sa-ntrebam un localnic.!Mai facuram o suta de metri,ocolind crengile cazute aiurea si vedem in fata unei porti un batranel ce adulmeca cerul. -Tataie,ce fu p-aci?intreba Marian cu glasul stins. -Ma baieti,manca-v-as coadele voastre,,jale mare,fu furtuna…Da noru al mare o lua inspre Ciutura(adica unde voiam noi s-ajungem) Acum,stiti si voi cum functioneaza mecanismul pecarului…Ca ceasul Doxa,precis si fara sincope.Cale de intoarcere nu mai era,asa ca …cu D-zeu inainte…Ajungem noi pe partea cu livada si zarim vreo trei masini stationate la intrare si inca doua pe malul baltii. -Florine,ce facem,intram si noi? il intarat io dintre bagaje -Tineti-va bine,c-o luam pe panta! imi raspunde Florin ,privind spre …drumul oaselor.Pe panta,sleauri si namol la greu,motoru saracu’ pufaia si el sa-i iese sufletu,iar noi ne gandeam ce drac faceam daca ramaneam inpotmoliti.Si cum un necaz nu vine singur,pe la mijlocul pantei,simtim cum rotile gliseaza si masina incepe sa alunece intr-o parte ca si un limax,oprindu-se in final cu rotile sprijinite in dambul pantei si cu portierele stanga blocate.O pozitie nefireasca pana la urma,intrucat noi trebuia
- de Craiovean:O pozitie nefireasca pana la urma,intrucat noi trebuia sa ne “cataram” ca sa putem iesi,Florin fiind la volan, iar eu aproape acoperit de bagajele care se pravalisera peste mine.Dupa un moment de deruta,Marian ,cel din dreapta sofrului,si singurul care avea acces la portiere,ia hotararea cea mai inteleapta -Ramanet i asa,nu va miscati ca poate se rastoarna masina…Ies eu si scot bagajele,dupa care iesiti si voi…! Nu mai spun ca totul mi s-a parut o vesnicie,ranitele erau peste mine iar punga de paine,pana atunci pe genunchi,imi ajunsese pa la cap,singurul ,de altfel,care mai era mobil. Reuseste Marian sa iese,il urmeaza si Florin,catarandu-se peste schimbatorul de viteze si amandoi,cu élan camaraderesc,incep procesul de descarcerare a subsemnatului.Intr-u n final,se scot materialele de pe mine ,escaladez si io canapeaua si,dupa un moment de respiro,impingem masina in pozitia consacrata:pe patru roti.Curios,n-a fost de loc sifonata pe partea stanga,s-a sprijinit in roti.Totul in regula,mai putin lipiile care,in tumultul “pitonarii” cazusra din punga si erau de-acuma pudrate cu oarece namol.Banuiti ca la ajungerea pe balta,dupa ce ne-am pudrat si noi impingand masina,le-am pus(lipiile)pe capota,sa se ..zvante.Ca brutariile din Ciutura erau in relache..Ce-a urmat,nu e greu de-nchipuit..Leapsa in namol si peste ..pe sarite.Cred ca se-ascunsesera de teama ..tunetelor.Si acu urarea :fir intins!
- de abc:da permisul l-ai vizat parinte?
- de Craiovean:Ehe,in sfarsiy ,o rubrica tematica!D-zeu sa primeasca,parinte..V a urma si la mine..PS/ABC,cre ca la Marian,pe Calea Bucuresti..Si dupa,l-a sfintit in sfantu' lacas..Cu apa sfintita ,nu altfel:)
- de ptr idiotu de la nr2 şi 3:Hai sictir , asta este o ,,poveste ,, din revista ,,Pescar modern ,, 2005, nu-ţi este ruşine să plagiezi ?
- de nick:LEGEA COJOCARU privind despăgubirea cetăţenilor României, pentru capitalul trecut, prin Legea 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român (Proiect) A rt. 1. – În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice va efectua o emisiune de obligaţiuni prin care se va angaja să restituie cetăţenilor României capitalul trecut în patrimoniul societăţilor comerciale şi regiilor autonome create prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990. Art. 2. – Valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 1.000 (una mie) euro. Art. 3. – Fiecare cetăţean major al României este îndreptăţit să primească un număr de 20 obligaţiuni, fiecare obligaţiune având o valoare nominală de 1.000 euro, respectiv un total de 20.000 euro. Art. 4. – Termenul limită de răscumpărare a obligaţiunilor emise în baza prevederilor prezentei legi este de 10 de ani de la data emiterii lor. Art. 5. – Obligaţiunile emise în baza prezentei legi nu pot fi înstrăinate. Ele pot fi lăsate moştenire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare Art. 6. – Dobânda la obligaţiunile ce fac obiectul prezentei legi este de 0,5 la sută pe an şi se datorează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sunt emise obligaţiunile, urmând să fi plătită odată cu răscumpărarea obligaţiunilor. Ar t. 7. – Răscumpărarea obligaţiunilor şi plata dobânzilor aferente se vor face din Fondul Naţional pentru Despăgubiri şi Investiţii care va avea ca surse: sumele încasate de statul român din vânzarea acţiunilor şi activelor aflate în proprietatea sa; dividendele şi profiturile încasate de statul român pentru capitalurile aflate în proprietatea sa; impozitul progresiv pe avere; impozitul pe averile dobândite în mod illicit; alte surse stabilite prin lege. Art. 8. – Impozitul progresiv pe avere şi impozitul pe averile dobândite în mod ilicit vor face obiectul unor legi speciale. Art. 9. – Obligaţiunile emise în baza prezentei legi vor fi răscumpărate începând cu anul următor emiterii lor, prin licitaţii publice, sumele băneşti corespunzătoare fiind utilizate pentru finanţarea de proiecte de investiţii propuse de persoanele fizice autorizate şi de societăţile comerciale care îi vor avea ca acţionari, sau asociaţi, pe deţinătorii de obligaţiuni, printr-o metodologie similară cu cele utilizate pentru finanţările nerambursabile acordate de Uniunea Europeană.
- de Esti dobitoc:sunt creatiile mele sunt postate si pe alte site-uri M-ai facut curios,nu stiam ca pot primi niste drepturi de autor..Sictir si tie,vesnic!..Craiove an
- de ptr idiotu 86 127 15 nr 8:Bă analfabetule , sunt copiate din ,,Pescar modern ,, l-am sunat şi pe Victor Ţăruş , realizatorul acestei reviste , dacă nu te potoleşti, o păţeşti .
- de Craiovean:Nu-ti strica niste iaurt de la casa buna...Dobitoc(89 4347) mai am in arhiva calculatorului...Dec i inca o portie
- de Crap cu rosii la cuptor:Iti trebuie: 1 kg crap 4 cepe mari 2 linguri pasta de tomate 6 rosii mari 50 ml ulei 3 foi de dafin piper boabe cateva fire de patrunjel sare. Pr egatesti asa: Curatati, spalati si taiati julienne ceapa, apoi caliti-o in uleiul incins, la foc potrivit pana cand se inmoaie bine. Curatati, spalati si taiati pestele in 6 bucati. Condimentat i bucatile de peste cu sare si piper, apoi treceti-le prin faina. Incingeti intr-o tigaie uleiul ramas si prajiti pestele la foc potrivit cate 2-3 minute pe fiecare parte si scoateti-l pe o farfurie. Spalati rosiile, curatati-le de pielita si taiatile in rondele. Pune-ti intr-un vas de sticla termorezistenta 1/3 din cantitatea de ceapa calita si peste aceasta puneti pasta de tomate si jumatate din rosiile taiate rondele. Peste stratul de ceapa calita si rosii puneti bucatile de peste prajit si acoperiti-le cu ceapa si rosiile ramase. Puneti in vas si foile de dafin si piperul boabe, potriviti de sare si puneti vasul la cuptor pentru 35-40 de minute. Serviti plachia de crap calda, presarata cu patrunjel tocat. Pofta buna!
- de Gulas de peste:Iti trebuie: 1 kg file de peste 5 cepe 5 ardei grasi 2 linguri pasta de ardei 1 lingura boia ardei dulce jumatate de lingurita boia de ardei iute 100 ml ulei 600 g cartofi 1 legatura patrunjel sare pip er. Pregatesti asa: Curatati fileurile de peste de oscioare, spalati-le, scurgeti-le de apa si presarati-le cu sare si piper. Taiati-le apoi in cubulete si prajiti-le in 2-3 linguri de ulei pana cand se rumenesc bine pe toate partile. Separat, prajiti in uleiul ramas ceapa si ardeiul gras curatate, spalate si tocate marunt. Dupa ce acestea s-au inmuiat bine, adaugati pasta de ardei, boiaua, cartofii curatati, spalati si taiati in cubulete si supa de peste. Lasati sa fiarba la foc mic 30 de minute, dupa care puneti in cratita si bucatile de peste prajit. Adaugati jumatate din legatura de patrunjel tocat marunt si potriviti de sare si piper. Lasati gulasul sa mai fiarba 10 minute la foc mic. Serviti-l cald cu verdeata ramasa presarata deasupra si 1 lingurita de smantana. Il puteti servi alaturi de un ardel iute. Pofta buna!
- de Biban "in coaja":Durata de preparare: 30-40 min Ingrediente: Bibani (nr. de persoane X cit poate minca fiecare), preferabil cit mai mari si de marime egala, sare (de care aveti: fina, de mare, "de muraturi"), un bustean de vreo 70-80 de centimetri lungime si 20-30 cm diametru, cit mai drept, preferabil de salcie. Mod de preparare: Pe jarul gata facut asezati busteanul (nu e o reteta de facut acasa ). Se cresteaza bibanii la baza operculelor si la 1 mm in fata anusului. Se scot branhiile si odata cu ele toate organele interne. Daca operatiunea esueaza, scoateti organe interne cu degetul sau cu un betisor. Clatiti pestii curatati in cit mai putina apa. Uscati la interior cu o cirpa curata, sarati din abundenta. Intoarceti busteanul, focul ar fi trebui sa-l "scoabeasca" in forma de albie. Asezati bibanii in "albia" formata fara sa-i suprapuneti, acoperiti cu jarul ramas. Dupa 15-20 minute, indepartati jarul, scoateti bibanii, dupa 5 minute scuturati cenusa si solzii arsi cu ajutorul unei furculite, si POFTA BUNA! (daca stringeti usor bibanii de spinare si burta, pielea si solzii ramasi se desfac ca o coaja, la mijloc ramine numai carnea, alba si infiorator de gustoasa!)
- de Bors de crap:Durata de preparare: 1 h 15 min Ingrediente: 2 litri apa, 1 litru bors, 6 buc. crap, 1 buc. ceapa, 1 buc. ardei gras, 1 buc. morcov, 1 buc. radacina patrunjel, 1 buc. telina foarte mica, 2 linguri orez, verdeata, sare, piper boabe Mod de preparare: Se taie marunt ceapa si zarzavatul de supa si se pun la fiert. Cind zarzavatul este aproape fiert, se adauga orezul curatat si spalat si boabele de piper. Se curata crapul de solzi, se scot urechile si osul amar de la cap, se spinteca si se scot intestinele, dupa care se spala repede pentru a nu-si pierde gustul si se taie in bucati potrivite. Cind zarzavatul si orezul sint aproape fierte, se pun bucatile de peste in oala si se fierb la foc domol. Cind pestele este aproape gata, se adauga borsul care a fost fiert separat, se potriveste de sare, se pune verdeata si se mai da un clocot. Borsul de peste se poate servi si rece. De obicei la bors se pun cozile si capetele, bucatile frumoase de mijloc se lasa pentru a fi prajite.
- de Pastrav cu bere:Durata de preparare: 1 h Ingrediente: 2 pastravi proaspeti, 1 lamiie intreaga, 2 cepe mijlocii, 2 linguri faina, 2 foi de dafin, 1 sticla de bere, 2 linguri ulei, sare, piper Mod de preparare: Se curata pastravii si se spala in apa cu zeama de la o jumatate de lamaie, apoi se usuca si se dau prin faina. Se taie rondele ceapa si cealalta jumatate de lamaie, iar foaia de dafin se rupe bucatele. Se aseaza pastravii intr-o forma rezistenta la caldura, se inconjoara cu felioare de ceapa si se decoreaza cu felii de lamaie, se stropesc cu ulei, se presara cu foile de dafin si se toarna usor berea, care trebuie aproape sa acopere pastravii. Se acopera vasul cu o folie de staniol si se introduce in cuptor la foc potrivit o jumatate de ora. Se scoate, se indeparteaza folia de staniol si se mai pune la cuptor 10 minute sa se rumeneasca.
- de Peste de toamna la cuptor:Durata de preparare: 3 – 4 ore Ingrediente: Reteta are o savoare deosebita toamna, cind pestele este mai gras. De asemenea la aceasta retea este foarte importanta folosirea a cit mai multe specii de pesti (cel putin 5) in proportii aproximativ egale rapitor si pasnic. Primavara se pot inlocui legumele cu suc de rosii si boia de ardei si se mareste cantitatea de ulei. - 3 kg peste de dimensiuni intre 0,2 – 0,5 kg sau taiate portii de aceeasi dimensiune. Ca specii: - Rapitori: biban, raspar, somn (se poate utiliza si stiuca, pietrar, fusar). La biban, raspar, pierar, fusar, salau este de preferat sa se scoata inotatoarele dorsale. - Pasnici: platica, babusca, mreana - legume : 4 buc. rosii mari, 2 buc. ardei gras, 2 buc. gogosar taiate cubulete - 2 cepe taiate marunt - condimente: boabe de piper, foi de dafin - 250 ml ulei - 3 linguri de otet Mod de preparare: Se aseaza pestele intr-o tava adinca, pe un singur strat, intercalat pe specii. Se aseaza codimentele si se acopera cu legumele. Se toarna uleiul, otetul. Se completeaza cu apa cit sa cuprinda totul. Se introduce in cuptor si se lasa la foc mic 3 – 4 ore. Observatii: Cald sau rece un peste pe farfurie impreuna cu 2-3 linguri din sosul ramas in tava. Farfuria se poate orna cu lamiie sau legume de sezon, dupa gust. Daca aveti invitati cautati sa le alegeti rapitorii, care avind carnea mai tare aveti mai multe sanse sa-i asezati intregi in farfurie.
