Relaxarea creditelor. Dar cum?

Băncile cer BNR să relaxeze condiţiile de creditare, brokerii de credite le solicită băncilor să mai scadă din dobânzi, iar BNR le spune băncilor să reducă marjele între depozite şi credite şi se adresează clienţilor să se împrumute cu prudenţă. Un cerc vicios. Cum ieşim din el?

Când băncile au închis robinetul creditelor, mai multe persoane şi firme au avut de suferit. Pe de o parte, cei care doreau să-şi cumpere o casă, cei care intermediază locuinţe şi constructorii de case (dezvoltatorii) au avut probleme create de lipsa creditării. Pe de altă parte, firmele care au avut nevoie ca de aer de linii de credit sau de alte finanţări au intrat în impas, iar brokerii de credite şi-au redus activitatea. Băncile sunt „un rău necesar“ pentru economie şi populaţie, dar cu dobânzile actuale, umflate şi urcate mult peste puterile de plată ale românilor, debitorii ar proceda la fel ca sinucigaşii dacă ar dori să se împrumute. Cercul vicios este greu de spart. Băncile nu mai acordă credite, persoanele nu se mai împrumută, deci nu-şi mai cumpără case, firmele nu se mai finanţează şi şirul continuă adânc în economie. Ce este de făcut?

Băncile cer relaxarea condiţiilor

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a cerut ca Banca Naţională a României (BNR) să relaxeze condiţiile de acordare a creditelor, mai ales a celor ipotecare, şi să facă o distincţie clară între împrumuturile garantate cu ipotecă şi cele negarantate. Şeful ARB vrea să spună că la creditele garantate condiţiile trebuie să fie mai permisive. Şi costul creditului ar trebui să fie mai mic pentru cei care iau împrumuturi cu ipotecă.

„Într-un fel se comportă un client care şi-a pus casa garanţie şi altfel se comportă unul cu credit negarantat“, a spus Gheţea.

În prezent, cota de finanţare din partea mai multor bănci pentru persoanele care iau credit ipotecar este de 50% din valoarea garanţiei. Ceea ce înseamnă că pui gaj o casă de 200.000 de lei şi banca îţi acordă un credit de 100.000 de lei. Luna trecută, Asociaţia Română a Băncilor a cerut BNR relaxarea condiţiilor de creditare, mai ales la cele ipotecare, iar BNR a răspuns că va analiza situaţia în luna ianuarie a anului viitor. Băncile au mai cerut o reducere a dobânzii de politică monetară şi diminuarea rezervelor minime obligatorii. BNR a redus deja rezervele minime de la 20 la 18% şi o nouă schimbare a procentului va fi luată în calcul abia în ianuarie.

Brokerii solicită băncilor să scadă dobânzile

Dacă nu ar fi aşa de mari dobânzile, spun brokerii de credite, şi comisioanele, adăugăm noi, atunci ar intra în bănci mai multe persoane să se împrumute. Creditarea este aproape oprită, aspect care a redus considerabil şi activitatea intermediarilor de credite – acele firme de brokeraj care s-au dezvoltat şi în Craiova odată cu băncile. Acum brokerii sar la gâtul unităţilor bancare şi consideră că piaţa creditelor ar putea reveni la normal dacă acestea ar mai reduce din dobânzi. Brokerii sunt de părere că BNR, băncile şi guvernul trebuie să facă „mai multe compromisuri pentru a relaxa piaţa creditelor“. Ei cer efectiv creşterea gradului de îndatorare, majorarea termenului maxim de acordare a creditelor, renunţarea la acel stres-test care se aplică după noile reglementări ale BNR, respectiv acceptarea şi a altor venituri în afara celor din salarii (în prezent, se iau în calcul veniturile clientului pe anul trecut conform fişei fiscale, la care se adaugă maximum 20%).

BNR le dă peste nas
cu dobânda

Băncile trebuie nu numai să-şi reducă dobânda, dar şi comisioanele practicate, dacă vor să mai aibă clienţi pe segmentul de credite destinate populaţiei. Acest aspect a fost întărit chiar de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Săptămâna trecută, Vasilescu a declarat public faptul că băncile au dobânda mai mică la depozite şi uriaşă la credite şi nu se justifică o astfel de marjă. El a lăsat să se înţeleagă că mai bine ar scădea băncile dobânzile la creditele în lei, care, în opinia lui, sunt nejustificate.

„Băncile au ajuns să practice dobânzi de 9-10% la depozite şi de 35% la creditele în lei, sporindu-şi marja din această diferenţă şi invocând în acest sens schimbarea condiţiilor din piaţă. (…) mă întreb care sunt acele condiţii care s-au schimbat atât de mult încât să permită o astfel de marjă“, spune Adrian Vasilescu.

În perioadă de criză, dacă vrei să-ţi vinzi produsul, îi reduci preţul. Banca, dacă vrea să vândă bani, normal ar fi să scadă dobânda. BNR a înăsprit condiţiile de creditare în toamna acestui an, tocmai pentru a-i determina pe clienţi să fie mai responsabili când iau un credit. La fel şi băncile care îl acordă, să fie mai prudente. Solicitările de acum ale BNR se pliază pe cerinţele populaţiei care nu vrea să se împrumute din cauza dobânzilor foarte mari, în primul rând, şi din cauza gradului de îndatorare prea mic, în al doilea rând. În altă ordine de idei, persoanele fizice care vor un credit se plâng că banca nu le acceptă toate veniturile.