Volumul creditelor în valută a crescut, în ultimul an, de trei ori mai mult decât cel al împrumuturilor în lei, cu toate că riscul valutar este destul de mare.
La sfârşitul lunii aprilie a anului trecut, un euro era cotat la 3,32 lei, iar în aceeaşi perioadă a acestui an a ajuns la 3,65 de lei. Asta înseamnă că la fiecare 100 de euro împrumutaţi, craiovenii scot din buzunar 33 de lei (aproximativ zece euro) în plus numai la schimbul valutar.
Valuta, monedă de împrumut
Tot mai mulţi doljeni preferă valuta ca monedă de împrumut. Potrivit unui studiu al Băncii Naţionale a României (BNR) cu privire la comportamentul financiar al populaţiei şi agenţilor economici în profil teritorial, în luna aprilie a acestui an, doljenii contractaseră credite în lei în valoare de peste 2,250 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 44% faţă de aprilie 2007. În cazul creditelor în valută, creşterea a fost însă considerabil mai mare, ajungând la 129%. „Cu toate riscurile pe care le implică creditele în valută, acestea au crescut
într-un ritm mai mare decât cele în lei. Ponderea creditelor în valută din totalul creditelor acordate populaţiei a crescut de la 36%, în aprilie 2007, la 48,3%, în aprilie 2008“, a declarat Gheorghe Gherghinescu, directorul BNR, sucursala Craiova. Tendinţa a fost aceeaşi şi în cazul creditelor accesate de agenţii economici, ponderea creditelor în valută crescând de la 30,6% (în aprilie 2007) la 39,6% (în aprilie 2008).
„Se constată că situaţia din judeţul Dolj se încadrează în tendinţele manifestate la nivelul întregii economii în ceea ce priveşte creditele populaţiei. În schimb, observăm o creştere accelerată a creditelor în valută printre agenţii economici“, a explicat Gheorghe Gherghinescu. Acesta a precizat că în Dolj, în aprilie 2008, creditele în valută accesate de populaţie erau de aproape 2,4 ori mai mari decât cele din aprilie 2007, iar creditele în valută acordate de instituţiile de credit agenţilor economici din Dolj au fost mai mari de 2,15 ori, ceea ce înseamnă că a crescut nivelul expunerii la riscul valutar.
Preferinţa doljenilor pentru creditele în valută este explicabilă prin faptul că instituţiile percep pentru acest tip de credite dobânzi mai mici decât pentru cele în moneda naţională. Deci, ce pierd din deprecierea leului în raport cu euro câştigă din diferenţa de dobândă.
Doljenii evită creditele dedicate
Cu toate că au au făcut credite de aproximativ 2,425 miliarde de lei, persoanele fizice nu folosesc împrumuturile pentru investiţii, ci pentru cumpărăturile de zi cu zi. Creditele de consum reprezintă peste 76% din totalul celor contractate. Se remarcă, de asemenea, şi o tendinţă de a evita creditele dedicate. Aceasta este confirmată şi de bancherii din băncile comerciale. „Craiovenii preferă creditele de consum fără destinaţie. În acest mod capătă independenţă financiară“, au precizat surse oficiale din Raiffeisen Bank Craiova, care au explicat că acest lucru se datorează faptului că pentru anumite tipuri de credite (cum e cel auto, de exemplu), se solicită avans. „Pe de altă parte, unii craioveni nu vor să facă asigurare de tip Casco pentru maşina cumpărată, iar în cazul creditului auto sunt obilgaţi s-o facă“, au adăugat surse din Raiffeisen. Potrivit acestora, situaţia este asemănătoare şi în cazul creditelor imobiliare: decât să plătească avansul, preferă să contracteze un credit de nevoi personale garantat cu ipotecă. Afirmaţia este susţinută şi reprezentanţii altor bănci comerciale. „Creditele dedicate reclamă condiţii speciale – asigurare, avans. Dacă iei însă un credit de nevoi personale, acesta nu are o destinaţie precisă“, au declarat surse autorizate din BRD Group Craiova.
