Proprietarii de terenuri din zonă fac legea la exploatările miniere care deservesc Complexul Energetic (CE) Rovinari. Ei cer preţuri exorbitante pentru a permite utilajelor să înainteze. Conducerea CE Rovinari susţine că, dacă ar plăti sumele solicitate de proprietari, preţul energiei electrice produse aici ar putea fi majorat cu 16%.
Exploatările miniere care aprovizionează cu cărbune Complexul Energetic (CE) Rovinari au avut în ultimii trei ani pierderi de peste 100 de milioane de euro din cauza proprietarilor de terenuri din zonă, care împiedică utilajele să înainteze. Potrivit lui Laurenţiu Ciurel, directorul CE Rovinari, în curând, unele cartiere se vor vedea în situaţia să-şi sisteze activitatea, iar complexul să recurgă la importul de cărbune. „Primarii ăştia sunt nebuni, au dat acte de proprietate pe terenuri expropriate prin decret. Puteau să treacă solicitanţii la despăgubiri în bani sau acţiuni. Din cauza retrocedărilor, avem cinci excavatoare de mare tonaj blocate. Trei dintre ele se află la Exploatarea Minieră de Carieră (EMC) Pinoasa, iar câte unul – la EMC Tismana şi EMC Rovinari“, a declarat Ciurel.
Cel mai mult are de suferit EMC Pinoasa, unde doar unul din cele trei utilaje este în funcţiune. În 1987, exploatarea a fost proiectată să devină cea mai mare mină de lignit din România, cu o capacitate anuală de producţie de opt milioane de tone. După 1990 însă, retrocedările de terenuri au dus la blocarea unor părţi importante de extindere prevăzute în plan. În 2004, capacitatea anuală de producţie scăzuse la 2,5 – 3 milioane de tone, iar în prezent aceasta este de doar 700 – 800 de tone anual. LA EMC Pinoasa, activitatea excavatoarelor este blocată de terenurile aflate în proprietatea moştenitorilor familiilor Tănăsoiu şi Stoian. Cea mai mare parte a pământurilor pe care aceştia le deţin se află în zona acesteia. Negocierile pentru achiziţionarea terenului de către CE Rovinari au fost însă blocate de curând, conducerea complexului considerând că proprietarii cer preţuri exagerate. „Vor câte şapte-opt miliarde de lei pe un hectar de pădure, preţ pe care noi nu-l putem oferi. Ar fi un precedent şi am fi ulterior nevoiţi să cheltuim mii de miliarde de lei pe terenurile pe care trebuie să le achiziţionăm. Numai în acest an avem de cumpărat circa 200 de hectare. Dacă am oferi aceste preţuri, ar creşte preţul cărbunelui şi implicit al energiei electrice, cu 16%“, a mai spus directorul Ciurel. El a recunoscut că a angajat fără concurs câte un mebru al familiilor Tănăsoiu şi Ciurel „pentru a debloca situaţia“. În condiţiile de blocaj, personalul de 700 de angajaţi de la EMC Pinoasa ar fi supradimensionat.
Ultimii mohicani de la Cariera Rovinari
La EMC Rovinari, excavatoarele nu pot înainta din cauza a două familii, care locuiesc în vechea colonie de blocuri, ridicată aici în anii ’50, când s-a înfiinţat cariera. Sub vechile blocuri, specialiştii au depistat un filon de cărbune de 2,6 milioane de tone, ceea ce a determinat CE Rovinari să treacă la strămutarea locuitorilor de aici. Potrivit directorului Laurenţiu Ciurel, preţurile cerute pe locuinţe au crescut fabulos, deşi ele arată ca nişte ruine.
„A trebuit să cumpărăm 200 de apartamente în vechea colonie. În 2002, am oferit pe unul 90 de milioane de lei vechi, în 2004 ele au ajuns la 400 de milioane de lei, iar în 2006 – la 900 de milioane de lei. Acum se cer peste două miliarde de lei“, a afirmat Ciurel. Chiar pe buza colinei din care urma să muşte excavatoarele mai locuiesc două familii, care îşi apără cu străşnicie proprietatea. Neculae Brujan se apropie de 60 de ani. De pe urma bunicilor, care au avut case ce a trebuit strămutate din zonă, s-a ales cu o locuinţă la cheie într-un sat din apropiere. Nu vrea să se mute acolo: motivează că nu i s-au construit magazia de lemne şi cărbuni, un gard şi o alee. În realitate, Brujan stă de pază în locuinţa din colonie, temându-se că excavatoarele or s-o facă praf. „Am cerut pe locuinţă valoarea pieţei, şase miliarde, dar nu ni s-au dat decât 4,5 miliarde. Dacă mă mai «fâlfâie» atât, o să cer 10,6 miliarde“, spune Brujan, convins că va face la bani complexul, având în vedere că nu au de ales cei de aici. „Nouă ni s-a dat mai puţin cu peste un miliard faţă de cât s-a dat la alţii“, sare şi Doina Vâlceanu, cealaltă locatară care blochează excavatoarele prin faptul că nu vrea să se mute din casă. Şi la EMC Tismana, un excavator şomează, însă aici proprietarii sunt abia în faza de obţinere a actelor, pentru ca mai apoi să poată vinde terenul către complex.
Care este preţul corect?
Povestea confruntărilor dintre conducerea CE Rovinari şi proprietarii de la EMC Pinoasa include şi sesizări penale pe numele directorului Ciurel şi ale adjuncţilor săi. Interesele moştenitorilor în relaţia cu complexul sunt reprezentate de Mirel Stoian, soţul judecătoarei Stoian de la Judecătoria Târgu Jiu. Acesta susţine că reprezentanţii CE Rovinari au fost de acord în prima fază cu preţul de 7,1 miliarde de lei pe hectar, stabilit prin expertiză, dar că mai apoi nu au mai vrut să plătească. „Expertiza a fost făcută de BIOTOP SRL din Târgu Jiu, care lucrează pentru CE Rovinari. Atât a reieşit, am şi încheiat o convenţie pentru acest preţ, însă ulterior n-au mai vrut să plătească. Ei îmi oferă doar un miliard vechi pe terenul de pădure, iar pe cel agricol – 10.000 de lei pe metrul pătrat. La preţurile expertizei, am de luat de la ei circa 22 de miliarde de lei“, a afirmat Stoian. În plus, activitatea minieră ar fi afectat circa două hectare de teren din pământul moştenitorilor, iar pentru acest lucru a obţinut sistarea de lucrări şi a făcut sesizare penală pe numele directorului Ciurel. Ion Niţulescu, patronul BIOTOP 2006 SRL Târgu Jiu, confirmă că s-au cerut două expertize: prima evaluare era de 7,1 miliarde de lei pe hectarul de pădure, iar cea de-a doua – între 800 de milioane şi 1,2 miliarde. „Lucrez pentru ei şi fac câte expertize îmi cer. Părerea mea este că nici piaţa de acolo nu este corectă, pentru că există un singur cumpărător şi mai mulţi vânzători. Dacă se plăteşte primul preţ, am înţeles că se influenţează şi preţul kilowatului“, a afirmat Niţulescu. De fapt, cele două părţi se confruntă pe prevederile a două ordine ale ministrului agriculturii (401 şi 416 din 2006-n.r.), care fac referire la indicii care se aplică pentru taxa de scoatere din regim silvic a terenurilor forestiere. „Acei indici au crescut de circa 40 de ori faţă de vechea lege. Proprietarii confundă variabila referitoare la valoarea terenului luată în considerare la acest calcul cu preţul pe care eu trebuie să-l plătesc“, este de părere directorul Laurenţiu Ciurel.
