Friedrich Nietzsche
Friedrich Nietzsche este unul dintre cei mai importanţi filosofi germani din a doua jumătate a secolului XIX. El a exercitat o influenţă mare asupra gândirii filosofice a generaţiilor următoare.
S-a născut la 15 octombrie 1844, într-o familie protestantă, tatăl său fiind pastor. Încă de mic a fost înclinat spre ateism, fapt ce s-a reflectat mai târziu în gândirea sa. Cartea lui Arthur Schopenhauer, „Lumea ca voinţă şi reprezentare“, a constituit baza vocaţiei sale filosofice. La 25 de ani a fost numit profesor la Universitatea din Basel (Elveţia) şi a primit cetăţenia ţării. A studiat filosofia antică greacă, în special pe reprezentanţii perioadei presocratice, Heraclit şi Empedocle. Începând cu 1879, a călătorit între Veneţia, Torino, Nisa şi Engadin, în căutarea unei clime prielnice. În anul 1882, în timp ce se găsea la Nisa, a început să scrie lucrarea sa capitală, „Aşa grăit-a Zarathustra“, care a apărut în 1885. În 1888 s-a mutat la Torino, unde a desăvârşit operele „Amurgul idolilor“ şi „Ecce Homo“.
În ziua de 3 ianuarie 1889, în piaţa „Carlo Alberto“ din Torino, asistând la biciuirea sălbatică şi agonia unui cal, a suferit prima criză de nebunie, în cursul căreia a avut manifestări delirante, considerându-se Dionysos sau Iisus. A fost îngrijit până la sfârşitul vieţii de sora sa, Elisabeth, şi a murit pe 25 august 1900.
