Laurian Stănchescu va pleca la Paris, pe drumul lui Brâncuşi de acum 108 ani, într-o încercare de a aduce acasă osemintele sculptorului, aflate la Cimitirul Montparnasse din capitala Franţei
Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi“ din Craiova a găzduit, pe 23 mai, o manifestare culturală dedicată plecării scriitorului Laurian Stănchescu la Paris, pentru a încerca să aducă la Hobiţa, în parteneriat cu Fundaţia Eco-Civica, rămăşiţele pământeşti ale marelui sculptor.
La eveniment au participat poetul Laurian Stănchescu, directorul instituţiei de învăţământ, Nirvana Mândruleanu, reprezentantul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Dolj, Dan Lupescu, vicepreşedintele fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu, fostul ambasador al României la Paris, Petre Gigea-Gorun, şi rapsodul Ion Creţeanu.
Laurian Stănchescu a devenit cunoscut drept „poetul maratonist“, după ce anul trecut a parcurs pe jos distanţa dintre Bucureşti şi Sarmizegetusa, într-un marş al culturii. Anul acesta, el vrea să repete experienţa, de data aceasta pe traseul Hobiţa – Târgu Jiu – Craiova – Paris, via Munchen. El va parcurge distanţa cu maşina numai pe autostrăzi, iar pe restul porţiunilor de drum se va deplasa pe jos, anticipând că va ajunge în 60 de zile în capitala Franţei.
„Trebuie să ne cerem iertare“
Nirvana Mândruleanu a mărturisit că „activităţile cele mai reuşite le facem doar cu sufletul şi nu ne pregătim“, referindu-se la întâlnirea ad-hoc de luni. Poftit să vorbească despre Brâncuşi şi opera lui, Dan Lupescu a ales să citeze dintr-o tabletă scrisă de Geo Bogza despre artist: „El este mai mult decât un sculptor, este un profet, este un artist de geniu, este un vizionar“. Dan Trifu, reprezentantul Eco-Civica, a afirmat că „pierderea de patrimoniu este echivalentă cu pierderea de teritoriu, de identitate, de etnie şi de cultură“ şi că osemintele lui Brâncuşi ar trebui să fie acasă, la fel ca acelea ale lui Enescu sau ca tezaurul ţării aflat la Moscova. Petre Gigea-Gorun a definit iniţiativa scriitorului ca pe „o misiune nobilă, un act de cultură, dar şi un omagiu“, promiţând că va sta la dispoziţia celor implicaţi, în caz că va fi nevoie de documente.
„Trebuie să ne cerem iertare acestui mare român că este încă la Paris“. Aşa şi-a început Stănchescu pledoaria. Din traista pe care o va purta mereu pe drum, el a scos pământ luat de la mormântul părinţilor lui Brâncuşi, semnăturile rudelor sculptorului, care vor fi depuse la preşedinţia Franţei, fotografii originale cu apropiaţii lui Brâncuşi, o scrisoare către preşedintele României, rămasă, din păcate, fără răspuns, dar şi un act prin care Ministerul Culturii susţine acţiunea pe teritoriul României.
După ce a amintit celor prezenţi cuvintele triste pe care Brâncuşi i le-a spus arhiepiscopului Teofil din Paris, „mor cu inimă tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“, Laurian Stănchescu a făcut propria mărturisire: „După cuvintele astea, domnilor, mă duc să îl aduc pe Brâncuşi în ţară“. El va pleca spre Paris miercuri, din faţa bârnelor amplasate la intrarea în Colegiul „Constantin Brâncuşi“.
Întâlnirea s-a încheiat cu o doină, interpretată de Ion Creţeanu, pe care, demult, au auzit-o şi urechile lui Brâncuşi. Cântăreţul a strigat şi a îngenuncheat cu privirea spre cer, rugându-se parcă la Dumnezeu să îl lase pe Brâncuşi să vină înapoi în ţară.
UPDATE: Plecarea lui Laurian Stănchescu s-a amânat pentru vineri, 3 iunie, la ora 12.00, de la intrarea în Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii "Constantin Brâncuşi".
