« Alte articole din categoria Cultura
Pitoreasca urbe de odinioară
Cultura - Mirela MARINESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Străzile Craiovei de ieri, locul în care brutarii te ademeneau cu delicatese, cizmarii - cu încălţări de tot felul, iar bijutierii - cu piese rare
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
Micile brutării cu preparatele lor gustoase, meşterii cizmari, dar şi ceasornicarii şi fotografii de ieri revin în actualitate din paginile „Craiovei, mon amour“, aducând ceva din pitorescul acelor vremuri.
De câte ori paşii nu ne-au fost purtaţi la braţul lui Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu pe străzile Craiovei de odinioară? O facem şi astăzi, furaţi din nou de frumuseţea unor vremuri de mult apuse, care reînvie prin parfumul mirific emanat din paginile lucrărilor ce descriu acea perioadă. Nu păşim bine în această lume apusă şi un miros pătrunzător de „jimblă rumenită“ sau poate de covrigi calzi ne conduce spre brutăriile lui Şăineanu, Petre Avram, Mandelbaum, Ilie Mac, Gogu Pantelici, Iuliu Schimdt. Amintirile celor care ne însoţesc şi astăzi răzbat ca la un semn: „Urmăream deseori cum aluatul primea forme şi mireazme prin meşterirea aleasă a unor «brutari de lux». Ne impresionau totodată veritabilele citadele, ca nişte metereze inexpugnabile, ale lui Mendel. Drugă şi «Traiul», în care grâul Olteniei se transforma în făină şi pâini pufoase şi albe ca zările. Am fost clienţii acestora noi, copiii sărmani ai Craiovei, încercaţi de război, iar între noi şi aceşti patroni se crease o relaţie de respect şi prietenie, de solidaritate chiar. Mi-amintesc câte lacrimi am vărsat, în 1946, când preferata patiseră Vida D. Abstender a fost judecată, ca «sabotoare», pentru că vânduse trei cozonaci «la preţ de specul㻓.
În vizită prin magazinele oraşului
După ce am gustat din bucatele brutarilor de ieri, facem o vizită în magazinelor meşterilor cizmari. „Erau încălţări de tot felul, cu scârţ sau fără, dar trainice şi arătoase, apanajul unor meşteri cizmari neîntrecuţi: Filips Schlesing, care vopseşte chiar şi în culori, Johann Schuster, tatăl, medaliat cu aur la Expoziţia naţională din 1898, Victor Ivănescu, care lucra aparte pentru fotbaliştii de la Generala, Craiu Iovan, Rovine-Griviţa şi FC Craiova, Ionel Văduva şi al lui magazin «La Dobromireanu», venit din satul care i-a dat nume şi faimă“, după cum frumos îi numesc autorii „Craiovei, mon amour“ în lucrarea lor.
Aflăm de la partenerii de drum şi că „încălţăminte de-a gata se găsea la discreţie, în magazinul lui Ilie Chintescu, «La Mihnea Vodă», dar în primul rând în somptuosul magazin La Mociorniţa“.
Trecem apoi şi pe la magazinele de bijuterii şi daruri ocazionale, „fără de preţ mai totdeauna“, care se găseau la Otakar Pasek, Moisi A. Mendell şi Feyngold. Aici puteai găsi pe rafturile frumos aranjate verighete, inele, ceasornice Longines, tacâmuri de masă din aur şi argint, produse de Phorzeim. Iar când orologiul se strica, vestiţii ceasornicari Tănase Păsat, Constantin Niculescu, Adolf Ebner, Gh. I. Marinescu sau Michel Leibovici rezolvau cu uşurinţă orice defecţiune a mecanismului.
Închidem uşor uşa ceasornicăriilor, pentru a ne continua călătoria. Paşii ne sunt purtaţi pe Calea Unirii, unde fotograful Dudinski avea un stabiliment special pentru „reproducţiuni“, ce imortaliza momentele pe peliculă fotografică. El era preferatul celor care doreau imortalizarea bucuriilor, nu numai pe pelicula gândului. Şi Krauss era unul dintre fotografii vestiţi. „La 1 octombrie 1907, a realizat la Craiova prima fotografie artistică, pregătindu-şi singur plăcile... Dudinski dispunea de «instalaţii electrice» pentru fotografiat acasă, executa, de asemenea, excelente «fotografii mărite în platinografie»“, după cum ne mărturisesc în lucrarea lor Constantin Gheorghiu şi Alexandru Firescu.
Aflăm, tot de la ei, că timpul a adus în Craiova şi alte ateliere preţuite de „pozanţi“: Omnia, Foto Chaland, Atelierul „Rembrandt“, Blomberg, Glob. Şi dacă am reuşit să ne înscriem şi în rândul fotografilor, putem lăsa deoparte această lume, închizând frumos cartea care ne-a condus din nou în pitoreasca urbe de odinioară.
Nota curentă: 5.0 din 11 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de Ce chestie...:
Vada ca erau foarte multe nume de evrei..Astia au stiut tot timpul sa-nvarta banul... - de carcotas:Poate asa isi aduc aminte ca ,de fapt,nu au fost persecutati in Romania ci dimpotriva,au avut afaceri prospere si au castigat averi de pe urma celor pe care,acum,ii fac antisemiti.Remember itic.
- de Radical:Nu pot sa cred, in lista asta de oameni mari este un stramos de-al meu ... o veni vremea cand m-oi deconspira :) Ptnr.1 Nu erau numai nume de evrei, erau si nume de romani sadea. Citez din articol "iar între noi şi aceşti patroni se crease o relaţie de respect şi prietenie, de solidaritate chiar" - lucrurile astea mi le povesteste si azi bunica-mea. Pai acum te poti uita de jos in sus pana la patronul Pangroup-ului care a acaparat morile lui Mendel si Barbu Drugă ? Raspuns final : NU ! Pe vremea aia patroni mergeau printre oameni, asa cum Sf Petru o facea, patronii de azi sunt in alta lume, sunt dumnezei si nu pot privi in jos spre oamenii de rand. Dar sa stiti ca genul asta de patroni sunt cei care n-au traditie, n-au religie, n-au suflet si respect pentru oameni, sunt imbogatitii din furtisaguri, si din tunuri date peste noapte sub protectia vreunei legi sau a mafiei locale. Daca n-ai trecut si daca mai esti si neam prost, iti e rusine sa intrii in multime, am vazut asta si in comportamentul unor oameni care fac politica. Odata ajunsi mari, uita sa salute si incearca sa ascunda faptul au fost candva coate goale. Dupa mine nu e o rusine sa iti aduci aminte de trecutul tau. Bunicii mei au muncit ca sa ajunga mari, iar cand au ajuns acolo memoria lor nu a incetat sa functioneze si de cate ori au avut ocazia, nu au ratat-o sa se amestece cu cei din randul carora au plecat. Nu exista sange nobil . Toti cei care pretind ca il au, undeva la origini au fost si ei umili. Oamenii au fost innobilati in urma unor fapte (sau interese). Exista fapte nobile, nu sange nobil. Si pentru a putea face fapte nobile e nevoie de educatie.
- de Kitsch:De la pitoreasca urbe de odinioara, Craiova a ajuns sa fie capitala kitsch-urilor urbanistice. D-le primar Solomon, cu tot respectul, nu vreau sa mi-o luati in nume de rau, de ce nu demolati si Parcul Romanescu, ca sa fie Craiova oras modern?
- de Solomon cumintit:Se stie ca dl. primar Solomon nu consulta mediul cultural craiovean atunci cand isi da acordul sau propune chiar el anumite proiecte urbanistice. Asa se stie, poate o fi altfel, desi nu prea cred, deoarece nu-mi pot explica transformarea orasului intr-o capitala a kitsch-urilor. M-am decis sa le ofer oamenilor de cultura marginalizati de autoritati o solutie: trimiterea unui memoriu sau protest la Academia Romana, respectiv Presedintia Romaniei, pentru ca presedintele Academiei si cel al Romaniei sa semneze impreuna cu oamenii de cultura din Craiova o sesizare la DNA. Eu as face aceasta sesizare, dar nu ma ia nimeni in seama. Sunt convins ca primarul Craiovei poate fi fortat sa se consulte cu oamenii de cultura ai Baniei.
- de Centru vechi/centru nou:Daca se vrea musai transformarea Craiovei intr-un oras modern, atunci autoritatile pot construi un centru nou al urbei undeva pe un teren viran de la margine cu acces printr-un scurt bulevard cu 6 sau 8 benzi. Acolo ar putea construi sedii de institutii, mall-ri, buticuri, restaurante, cluburi, cladiri de afaceri, hoteluri etc, toate absolut moderne, adica doar din beton, sticla si inox. Mai mult decat atat, s-ar putea interzice constructiile din materiale traditionale, rustice, cum ar fi fierul forjat de pilda. Ce-ar fi daca si primarul Parisului ar demola monumente si edificii istorice ca sa transforme Parisul intr-un oras modern? Doar sunt atatea alte posibilitati. La Sibiu de ex. nu au afectat lucrurile vechi si de valoare.
- de Cititor:Sustin ideile domnilor/doamnelor de la nr. 5 si 6. Langa Paris s-a construit, incepand de prin anii '60, un cartier ultramodern, numai din sticla si beton, cu blocuri-turn enorme si arta monumentala moderna, numit Defense, care este una din mandriile Parisului Dar, repet, LANGA Paris, nu in inima lui. Vechiul Paris, cu monumentele lui istorice e pastrat cu sfintenie. Vrem modernitate cu orice pret? Sunt de acord sa modernizam Craiovita Noua Acolo putem sa construim si zgarie-nori, si fantani cantatoare luminate cu lasser, fiindca si asa arhitectura blocurilor de acolo lasa de dorit. (ba, mai nou, le mai si balteaza in toate culorile curcubeului). Dar sa conservam istoria si traditiile. Daca nu le pastram noi, nu o sa vina nimeni sa ni le conserve. Ce facem, nu modernizam si Sighisoara, ca e oras medieval !!! Sa ascultam parerea specialistilor!
- de Nicolae:Problema e ca multi dintre cei care aduc critici obiective ambitiilor faraonice ale lui Solomon pot crede ca acesta e capabil de dialog. Incultura lui evidenta il face inapt pentru asa ceva. El este Omul Monologal perfect. Nu poate asculta alta opinie fiindca nu are organ pentru asta. Cu alte cuvinte, omul este autist, traieste in lumea lui viermuitoare...
- de Cititor:Asa e. Iar nenorocirea cea mai mare este ca adeptii lui, cu acelasi "inalt grad de cultura" ca si el, sunt cei mai numerosi, sunt cei care se aduna seara de seara langa fantana cantatoare si o admira. "Prosti da' multi."
