Cu toate că acesta este abia primul an în care s-au introdus cotele, proprietarii au înstrăinat deja dreptul de vânzare asupra a 265.000 de kilograme de lapte.
În luna iunie a acestui an, numărul doljenilor care au decis să înstrăineze cota era destul de mic. „În luna iunie am avut patru cazuri de transferuri permanente (vânzări) de cotă de lapte. Acestea însumează o cantitate de aproximativ 44.000 de kilograme de lapte“, declara luna trecută Georgeta Ionică, directoarea Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL) din cadrul Regiunii 4 Craiova. În numai două luni, numărul acestora a crescut însă de câteva zeci de ori. „Din cele 100 de trasferuri permanente realizate până în prezent la nivel de regiune, 42 au fost în Dolj“, a afirmat Georgeta Ionică. Potrivit acesteia, trasferurile însumează o cantitate de aproximativ 265.000 de kilograme de lapte.
30% din cota vândută merge la rezerva naţională
Numărul mare de transferuri permanente de cotă au loc în condiţiile în care, potrivit HG nr. 760/2007, care aduce modififcări HG nr. 852/2006, procentul cotei care merge la stat în urma vânzării a crescut considerabil. „Legislaţia s-a modificat în sensul că, în cazul transferului permanent, 30% (potrivit vechii legislaţii era de doar 2%) din cantitatea cotei individuale de referinţă transferată, revine la rezerva naţională“, a spus Gergeta Ionică. Aceasta a explicat că mărirea procentului de cotă de lapte transferat la rezerva naţională în momentul vânzării a fost necesară pentru a da posibilitatea celor ce îşi extind activitatea în domeniul creşterii bovinelor şi implicit cresc producţia să primească şi ei cotă.
Pentru a fi valabil, transferul de cotă se face la DACL
Atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii de cotă de lapte ar trebui să fie atenţi la tranzacţiile de cotă de lapte din mai multe motive. Vânzătorii trebuie să aibă în vedere faptul că transferul de cotă nu se efectuează prin simpla cumpărare a unei bovine, ci doar prin birourile judeţene ale DACL (dacă transferul de cotă nu este înregistrat la DACL, acesta este, de fapt, inexistent, astfel că vânzătorul rămâne în continuare proprietarul ei).
În ceea ce priveşte vânzătorul de cotă, acesta trebuie să aibă în vedere faptul că, o dată ce
şi-a tranzacţionat acest drept, va putea să obţină venituri din laptele comercializat numai după ce va cumpăra, va închiria sau va moşteni altă cotă.
Începe distribuirea Caietului Fermierului
Cei care au hotărât să păstreze cota trebuie să aibă în vedere faptul că, potrivit HG nr. 760/2007, în cazul producătorului care în anul de cotă nu a comercializat cel puţin 70% din cota sa individuală, aceasta se diminuează cu cantitatea neutilizată. În plus, pe parcursul anului trebuie să ţină o evidenţă zilnică privind cantitatea de lapte în aşa-numitul Caiet al Fermierului pe care oltenii îl vor primi în perioada imediat următoare. „În Dolj, se vor distribui 3.000 de caiete tip A, pentru cei cu o cotă de peste 5.000 de kilograme, şi 18.300 de caiete tip B pentru fermierii cu o cotă sub 5.000 de kilograme“, a explicat Georgeta Ionică.
Proprietarii unei cote mai mici de 5.000 kg vor ţine evidenţa doar a cantităţii de lapte vândut direct. Proprietarii unei cote de peste 5.000 kg vor ţine o evidenţă atât a cantităţii de lapte, cât şi a produselor lactate vândute direct şi a cantităţii de lapte utilizată pentru consumul propriu, pentru hrana animalelor (consum viţei). În plus, aceştia vor nota în Caietul Fermierului şi cantitatea de lapte distrus (lapte cu antibiotice), şi cea livrată la fabrici (dacă producătorul deţine cotă de vânzări).
