Planul Urbanistic General al Craiovei expiră în 2010, iar elaborarea unuia nou în litera actualei legislaţii ar însemna desprinderea a bucăţi întregi de cartiere din oraş şi îngheţarea unor zone industriale care sunt pe cale să-şi piardă funcţiunea.
Craiova are de trecut în acest an un hop cât ea de mare pentru a-şi putea continua dezvoltarea urbanistică. Planul Urbanistic General (PUG) avizat în anul 2000 are valabilitate zece ani, astfel că în următoarele 12 luni trebuie întocmit şi aprobat altul. Asta înseamnă studii pe toate ramurile, rapoarte şi proiecte. Dar cel mai important dintre aspectele scrierii acestui PUG este delimitarea administrativ-teritorială, care nu poate fi făcută în prezent decât în baza unei legi pe cât de veche, pe atât de proastă, după cum susţin reprezentanţii Primăriei Craiova: Legea nr. 2 din 1968. Conform acestei legi, teritorii construite întinse de la periferiile oraşului se află pe raza administrativ-teritorială a altor localităţi, cum ar fi Cârcea, Podari, Şimnicu de Sus şi Malu Mare. „S-a construit peste tot, cu autorizaţii de la diverse autorităţi. Nu s-a ţinut cont până acum de această delimitare administrativ-teritorială, deşi legea e lege, aşa cum e ea, şi ar fi trebuit respectată. Dacă viitorul PUG va fi lucrat la fel, vor fi mari probleme la proiectele de infrastructură cu finanţare europeană nerambursabilă“, a spus Mircea Diaconescu, arhitectul-şef al Craiovei. Primăria s-a lovit deja de un caz de acest gen atunci când a solicitat bani pentru bulevardul Râului, inclus integral în actualul PUG al Craiovei, dar aflat la unul dintre capete pe teritoriul comunei Podari. „Pe de altă parte, oraşul s-a extins şi se va extinde pe terenuri care nu sunt ale lui după acea lege din ‘68. Cum facem, tragem PUG-ul la mijlocul străzii? Şi cu toate construcţiile care rămân dincolo ce se va întâmpla? Aceeaşi situaţie este şi la extinderea în extravilanul Craiovei: tragem linie prin mijlocul cartierului şi lăsăm în afara PUG-ului ce este în extravilan? Din păcate, nu am putut lămuri aceste aspecte până acum“, a mai arătat Diaconescu.
Petele „albe“
Alt inconvenient al adoptării viitorul Plan Urbanistic General conform strict reglementărilor în vigoare este lipsa proiecţiei socio-economice a acestuia în viitor. Cu alte cuvinte, un PUG realizat de arhitecţi fără a se ţine seama de tendinţele sociale şi economice ale comunităţii ar deveni un obstacol în calea dezvoltării Craiovei peste câţiva ani. Zonele care îşi pierd funcţiunea în timp pot rămâne multă vreme pete „albe“ în cazul în care destinaţia prin PUG a fost bătută în cuie. „Cel mai bun exemplu în acest sens sunt platformele industriale care ar putea să dispară, din diverse cauze. Unele au suprafeţe foarte mari. Altele sunt vândute pe bucăţi, sunt dezafectate clădiri şi hale. Activitatea industrială se diminuează sau dispare, iar apoi tendinţa poate fi de construire locuinţe ori instituţii sau orice altceva, cu drumuri şi cu alte utilităţi, însă într-o zonă altfel desenată prin PUG. Aceste lucruri ar trebui avute în vedere într-o nouă generaţie de PUG-uri, care să permită proiecţia arhitectonică a oraşului, nu numai starea actuală, în urma unor studii“, este de părere arhitectul-şef Mircea Diaconescu.
Schimbarea legii sau împăcare
Dilemele urbanistice ale Craiovei nu vor dispărea fără modificarea legislaţiei în vigoare. Arhitectul-şef Mircea Diaconescu spune că toate aceste inadvertenţe au fost prezentate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi că specialiştii din guvern au promis că le vor studia. Ar mai exista varianta comisiilor prefecturale, pentru semnarea de protocoale între autorităţile publice. În baza acestora ar putea fi făcut cadastrul pentru suprafeţele care fac obiectul protocoalelor, întabulare, planuri urbanistice conforme PUG ş.a.m.d. Experienţele de la Craiova au demonstrat însă că autorităţile nu se pot înţelege. Miza este mare mai ales când vine vorba de impozitele locale pe care agenţii economici mari de la periferia oraşului sunt obligaţi să le plătească, aşa cum este cazul celor de pe teritoriile administrative disputate de Craiova şi Cârcea sau de Craiova şi Malu Mare.
