Armenii sunt chemați la urne într-un scrutin considerat unul dintre cele mai importante din istoria recentă a țării. Rezultatul alegerilor ar putea decide dacă Armenia continuă parcursul de apropiere de Occident sau revine în sfera tradițională de influență a Rusiei.
Cu o populație de aproximativ trei milioane de locuitori, Armenia se află în centrul unei confruntări geopolitice tot mai intense între Moscova și Occident, potrivit BBC.
Actualul premier, Nikol Pashinyan, solicită un nou mandat bazat pe promisiunea integrării europene și a consolidării relațiilor cu partenerii occidentali.
De la aliat al Rusiei la partener al Occidentului
De la preluarea puterii în 2018, Pashinyan a schimbat radical direcția politică a Armeniei.
Guvernul său a inițiat procesul legislativ pentru apropierea de Uniunea Europeană și a promovat un acord de pace cu Azerbaidjan, mediat de Statele Unite.
Premierul armean a găzduit în acest an și un summit important la Erevan, la care au participat lideri europeni și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Aceste inițiative i-au adus sprijin extern, inclusiv din partea administrației conduse de Donald Trump.
Umbra conflictului din Nagorno-Karabah
În plan intern însă, popularitatea lui Pashinyan a scăzut considerabil.
Principalul motiv îl reprezintă pierderea controlului asupra regiunii Nagorno-Karabah, după ofensiva militară a Azerbaidjanului din 2023.
Mulți alegători îl acuză că a făcut concesii prea mari în schimbul păcii și că nu a apărat suficient interesele armenilor din regiune.
Un sondaj recent arată că acordul de pace cu Azerbaidjanul divide aproape perfect societatea armeană, cu 44% dintre respondenți în favoarea sa și 41% împotrivă.
Rusia folosește presiunea economică
Înaintea alegerilor, Moscova și-a intensificat mesajele critice la adresa guvernului de la Erevan.
Vladimir Putin a avertizat recent asupra riscurilor economice pe care Armenia le-ar putea suporta dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană.
În paralel, autoritățile ruse au impus restricții pentru mai multe produse armenești, inclusiv flori, apă minerală, coniac, fructe și legume.
Rusia rămâne principalul partener comercial al Armeniei și reprezintă peste o treime din comerțul exterior al țării.
Analiștii locali consideră că aceste măsuri sunt menite să influențeze climatul electoral și să evidențieze costurile unei eventuale îndepărtări de Moscova.
O opoziție fragmentată
Deși sprijinul pentru partidul de guvernământ a scăzut față de alegerile precedente, opoziția rămâne divizată.
Printre principalii adversari ai lui Pashinyan se numără fostul președinte Robert Kocharyan și susținătorii fostului lider Serzh Sargsyan.
O altă figură importantă este omul de afaceri Samvel Karapetyan, care și-a construit averea în Rusia și care, deși se află în arest la domiciliu, continuă să joace un rol important în campanie prin intermediul apropiaților săi.
Potrivit sondajelor, partidul lui Pashinyan conduce cu aproximativ 32%, însă un număr mare de alegători declară că nu au încredere în niciun lider politic.
Armenia, între Europa și Rusia
Campania electorală s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, marcată de acuzații reciproce și confruntări politice.
Pashinyan și-a construit mesajul electoral în jurul conceptului de „Armenia Reală” – o țară aflată în pace cu vecinii săi și integrată treptat în structurile europene.
Pentru mulți alegători, alegerea nu este doar una politică, ci și economică. O apropiere de Occident promite reforme și modernizare, însă presupune și riscuri pe termen scurt, într-o economie încă dependentă de Rusia.
Rezultatul scrutinului va arăta dacă majoritatea armenilor sunt dispuși să accepte aceste costuri în schimbul unei perspective europene sau dacă preferă revenirea la relația tradițională cu Moscova.
Citește și: Pete Hegseth atacă politicile europene privind migrația în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Z
