Preşedintele Nicuşor Dan afirmă, la 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, că în contextul în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, comemorarea are şi semnificaţia unui avertisment, reamintind că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale.
El subliniază că educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenţie împotriva repetării unor asemenea tragedii.
Dan: „Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitaţi…”
„Nu mor cu adevărat decât cei care sunt uitaţi…” Aceste cuvinte, care sintetizează profund filosofia de viaţă a lui Elie Wiesel, ne amintesc că memoria este o formă de dreptate, de demnitate şi de responsabilitate. Comemorăm astăzi 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, una dintre cele mai tragice şi dureroase pagini din istoria României. Pogromul din iunie 1941 rămâne o cicatrice adâncă în istoria şi conştiinţa naţională, o consecinţă devastatoare a antisemitismului, a intoleranţei şi a urii îndreptate împotriva semenilor.
Eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarităţii şi a compasiunii în faţa radicalizării discursului public, a nedreptăţii şi a crimei l-au determinat pe unul dintre cei mai lucizi martori ai epocii, scriitorul Mihail Sebastian, să noteze în Jurnalul său că „masacrul de la Iaşi este o obsesie de care nu scăpăm”, surprinzând cu durere modul în care violenţa era tolerată, încurajată şi transformată de autorităţile vremii într-o politică sistematică de persecuţie împotriva evreilor”, a afirmat preşedintele în mesajul, din cadrul ceremoniei de comemorare a 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi, mesaj prezentat de către Vlad Ionescu, Consilier de Stat – Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, la ceremonia de la Cimitirul Evreiesc din Iaşi.
Valorile civilizației sunt fragile
Conform preşedintelui, la 85 de ani de la aceste atrocităţi, avem datoria de a ne pleca frunţile în faţa memoriei victimelor şi de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru faţă de adevărul istoric.
„Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci şi o expresie a respectului pentru demnitatea umană şi o garanţie că lecţiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iaşi nu a reprezentat doar tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească”, a subliniat Nicuşor Dan. În opinia sa, pogromul de la Iaşi ne aminteşte cât de fragile pot deveni valorile civilizaţiei atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viaţă şi pentru semeni.
Extremismul şi revizionismul istoric rămân tentaţii reale
„Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluderii. Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificaţie suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci şi un avertisment. Ne reaminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale”, consideră preşedintele.
El subliniază că educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenţie împotriva repetării unor asemenea tragedii.
„Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi despre responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaştere, spirit critic şi cultivarea respectului faţă de diversitate putem construi o societate rezilientă în faţa manipulării, a urii şi a extremismului. În acelaşi timp, avem obligaţia de a păstra şi valorifica locurile memoriei, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetării istorice, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce asemenea atrocităţi nu trebuie să mai fie posibile niciodată”, notează Nicuşor Dan.
