Bucur Demetrian era unul dintre cei mai interiorizaţi şi plăcuţi scriitori, dintre mulţii pe care i-am cunoscut vreodată. „Era“ şi, iată, nu mai este printre noi. S-a stins din viaţă pe 5 august, discret, după o suferinţă pe care nu şi-a exhibat-o defel, atent să nu-l indispună pe celălalt cu problemele lui.
Când l-am întâlnit ultima oară, acum câteva săptămâni, mă căutase la telefon să îmi aducă cinci poeme pe care urma/urmează să le prind într-o antologie a poeţilor craioveni contemporani. Era tot mai slăbit, după o operaţie pe care o suferise cu un an în urmă, dar îşi păstrase zâmbetul sfielnic şi credea în viaţă. Obosesc când merg, mi-a spus. Fă-te bine, îi răspundeam eu, uluit că se „topea“ pe picioare. Cu un an în urmă, în august, am stat împreună la un spital din Bucureşti, eu pentru nişte analize post-operaţie, el pentru o operaţie care i se spusese că va fi uşoară. Nu-şi ascundea nervozitatea, operaţia se amânase şi voia să plece mai repede. Îmi amintesc că dintr-una din plecările prin oraş venise cu o carte a lui Mircea Mihăieş despre proza lui Faulkner. Răsfoise cartea şi îmi spunea că este excepţională, dar nu se putea adânci în lectură şi voia să citească liniştit, acasă. Eu îi spuneam că am dat gata o carte a lui W. Lepenies despre intelectualii europeni, în ciuda faptului că făceam tratament şi mi se schimba pansamentul. Râdeam şi îi spuneam că noi trebuie să citim în orice situaţie, indiferent de… spital! Adevărul e că spitalul nu prea e propice lecturii calme, dar de ce să depui armele? Pentru că eu au seringi, perfuzii, iar tu nu!?
Ne-am întors acasă şi ne-am revăzut în toamnă: era bine şi mă bucuram pentru el. Era tipul cel mai calm pe care l-am cunoscut cândva în Craiova – nu avea vendete sau polemici cu nimeni. Mi se părea ireal, în privinţa asta. Se ambala doar când venea vorba de cărţi, nu de autori, chiar dacă ştia foarte bine din ce clasă pot fi unii sau alţii. Rar ieşea la întâlniri literare, avea un program fix, oarecum rigid, dar e clar că nu era tipul „cenaclier“. Picta şi făcuse o expoziţie, împreună cu o colegă. Din păcate, eram plecat din oraş şi nu am văzut expoziţia. Avea talent, făcuse desen în adolescenţă la Şcoala Populară de Artă din oraş. Preda literatura elevilor dintr-o şcoală generală din oraş, dar cronicile lui literare îl situau la un nivel mai înalt. Nu avea ambiţia şi arivismul necesare pentru obţinerea unor titluri academice, el, care a comentat excelent cărţile unor mari scriitori contemporani. La lansările de carte, unde noi vorbeam spontan, „după ureche“, el venea cu textul scris. Ceea ce citea apărea apoi în Ramuri, revistă căreia i-a fost credincios decenii întregi. Colecţia revistei depune mărturie. Când am mers împreună în Grecia, în 2011, la Muntele Olimp, reprezentând, alături de alţi câţiva, „echipa“ Craiovei, el a fost de departe poetul cel mai discret dintre cei 20-30 de scriitori, inclusiv bucureşteni. Cei din Bucureşti mă întrebau cine este tipul atât de tăcut care nu ia parte la veselia generală. Este Bucur, le spuneam râzând, el nu deranjează niciodată pe nimeni. Era doar felul lui de a fi, retras, atent la ceva ce numai omul care vorbeşte singur cu sine ştie – „şi cuvintele o mână de oase/ între două morţi…“.
Una dintre cărţile sale, apărută în 2004, s-a numit, cum altfel, „Aşezarea pe cruce“. Debutase acum 29 de ani, într-un volum colectiv cu placheta „Locuinţa poetului“. Era un poet grav, un amestec de credinţă naivă, încredere în cuvânt şi sfâşieri care trădau zbuciumul său interior. Dintre poemele pe care mi le-a dat, l-am ales pe acesta pentru a se putea vedea cât era de frământat şi, în acelaşi timp, de lucid. Ştia că pierdem, încă din viaţă, aproape toate luptele, dar că rămâne poezia în care putem păstra sensibilitatea şi înţelepciunea unei lumi care, poate, există dincolo:
„şi dă-mi doamne greaţa cea de/ toate zilele/ strălucirea minciunii bandajând creierul/ furia mâna întinsă/ fără cuvinte rămân în amiezi ponosite/ fără o mască din şirul pe care/ îl am// ce vesel mai cântă groparii/ ce sunete vin din ruptele tomuri/ o umbră e tot ce-a rămas/ gura tace mănâncă nisipul/ ce vesel mai cântă groparii/ omul stă pe marginea gropii/ cerul lui noroios se deschide //de un craniu bătrân vorbesc/ cerşetorii/ de un vers putrezit / legănându-se-n salbă/ ce vesel mai cântă groparii“. (Un vers se leagănă-n salbă).
Acum, poetul s-a mutat în „locuinţa“ hărăzită lui încă de la naştere.
Dumnezeu să-l aibă în pază…
„Ce vesel mai cântă groparii…“
Contribuţiile din chirii vor fi plafonate la câteva salarii
Nu vor creşte alte taxe sau impozite în 2014, asigură, într-un interviu acordat HotNews.ro, ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu. El a vorbit în premieră despre modul de calcul al contribuţiilor datorate din veniturile din chirii, despre cele mai fierbinţi subiecte din negocierile cu finanţatorii înternaţionali, despre reticenţa băncilor de a finanţa economia, dar şi despre calcularea redevenţelor şi solicitările venite din partea mediului de afaceri.
Reporter: Care au fost cele mai fierbinţi subiecte în negocierile cu FMI şi UE?
Daniel Chiţoiu: Vreau să fac o precizare întrucât văd că – deşi e vacanţă – există o dezbatere intensă legată de aceste negocieri şi mai ales pe partea de politici fiscale. Acest acord cu finanţatorii străini are ca obiective prioritare măsuri de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi de asigurare a stabilităţii macroeconomice. Acest acord nu este ca precedentele, să fim nevoiţi să luăm măsuri corective şi/sau agresive de austeritate sau de creştere a fiscalităţii.
Rep.: Cu alte cuvinte, marile ajustări s-au terminat?
D.C.: Da, s-au terminat. Acum vrem să menţinem credibilitatea pe pieţele financiare internaţionale şi în faţa investitorilor, să atragem investiţii străine şi linii de finanţare pentru dezvoltarea economică a României. Pentru că ştiţi că nu poţi asigura un ritm de creştere mediu de 4% anual în ţara noastră din simplul motiv că nu avem asemenea surse de finanţare. De aceea ne dorim să le atragem din afară.
Cele mai aprinse discuţii cu FMI
Rep.: Unde au fost cele mai aprinse discuţii cu FMI?
D.C.: Discuţiile cele mai intense au fost legate de elaborarea unor instrumente financiare pentru finanţarea economiei – garanţii de stat pentru mediul de afaceri sau pentru autorităţile publice locale, pentru ca acestea să se poate împrumuta fie pentru investiţii, fie pentru achitarea arieratelor. Au mai existat discuţii legate de reducerea TVA la 9% la produsele de panificaţie. Ştiţi că noi am avut în program politici fiscale de reducere a fiscalităţii în zonele în care evaziunea era ridicată. Eu cred, de pildă, că în aceste zone singura măsură cu efect în direcţia scăderii evaziunii este să reduci sarcina fiscală în aşa fel încât toţi operatorii să îşi poată plăti obligaţiile. Ei, una dintre aceste măsuri a fost cea legată de scăderea la 9% a TVA la produse de panificaţie. De asemenea, am prelungit taxarea inversă la cereale până la 31 decembrie 2018.
Rep.: De ce au fost discuţii intense pe aceste teme cu cei de la Fond?
D.C.: Pentru că am venit cu aceste măsuri la jumătatea anului. Calculele pe care le fac şi specialiştii instituţiilor financiare internaţionale, dar şi ai noştri, privind influenţa reducerii TVA de la 24% la 9% sunt calcule matematice. Aceste calcule nu ţin seama de evoluţiile economice. Calculul acesta matematic ne-a arătat că măsura ar duce la un gol estimat de venituri pentru aceste patru luni rămase până în decembrie, de circa 100 de milioane de lei la buget. Dar eu, fiind mai optimist de felul meu, ştiu că prin reducerea TVA colectarea se îmbunătăţeşte, evaziunea scade şi bugetul general consolidat încasează mai mulţi bani ca urmare a fiscalizării.
Ei, a trebuit să acoperim acest gol de 100 de milioane de lei. S-au purtat negocieri pe zona de accize, mai exact la accizele la produse care nu sunt chiar de strictă necesitate, ci la produse de lux. Nivelul accizei nu este o sumă foarte mare şi nu se pune problema să se facă acolo evaziune fiscală.
Apoi, discuţii aprinse au fost în zona reformei sănătăţii. Atât în privinţa stabilirii pachetului minimal de servicii, dar şi în privinţa modului în care se acordă celelalte servicii aflate peste pachetul minim. Discuţii au fost şi în privinţa modului de finanţare – atât finanţarea FNUAS (Fondul Naţional Unic pentru Asigurări de Sănătate), cât şi sumele de bani alocate de la buget pentru programele naţionale.
Aşa cum există acum pentru pensii, la fel va exista şi pentru sănătate
Rep.: Şi la ce concluzii s-a ajuns?
D.C.: S-a ajuns la concluzia că trebuie reformat sistemul şi că trebuie stabilit, de asemenea, câţi bani merg la sistemul de sănătate din contribuţiile datorate de fiecare contributor şi cât merge de la bugetul de stat. Ce sumă şi ce domenii din sănătate să finanţăm de la buget.
Pe partea de contribuţii există o măsură vizată şi de precedentele acorduri – să se aplice unei baze mai largi aceste cote de contribuţii la FNUAS.
Sunt anumite venituri ale unor persoane, în afara salariilor, pentru care nu se plătesc cote de contribuţii sociale. Aici trebuie să avem în vedere faptul că, fiind un pachet mai larg de reformă, atunci când stabilim acele niveluri ale cotelor de contribuţii trebuie să mergem, la fel ca în celelalte state membre UE, spre o plafonare la un anumit număr de salarii. Aşa cum există acum pentru pensii, la fel va exista şi pentru sănătate. Adică nu e normal ca acelora care obţin venituri mult mai mari să le aplici cote de contribuţii la total venituri. Există un întreg pachet de măsuri, aşa cum vă spuneam.
Rep.: Ajungem la comentatul caz al contribuţiilor pe veniturile din chirii.
D.C: Există şi în prezent această reglementare. Şi în prezent se plătesc contribuţii la sănătate pe veniturile din chirii, cu o precizare! Şi am să vă dau aici un exemplu: dacă dumneavoastră sunteţi salariat şi obţineţi şi venituri din chirii, plăteaţi contribuţii ca salariat. Dacă nu eraţi salariat şi aveaţi venituri numai din chirii, plăteaţi contribuţii numai pe veniturile din chirii. Deci, reglementarea exista şi până acum.
Rep.: Şi ce s-a schimbat, de fapt?
D.C.: Ceea ce s-a pus în discuţie este uniformizarea şi extinderea bazei de impozitare, în sensul că dacă dumneavoastră veţi obţine venituri şi din salarii, şi din chirii veţi plăti la total venituri cote la FNUAS, dar plafonate. De exemplu, cuiva care închiriază cinci imobile şi obţine sume foarte mari nu putem să îi aplicăm cote pe total venit pentru că el nu primeşte servicii de calitate de zece ori mai mari. decât unul care obţine venituri de zece ori mai mici.
Din partea mediului de afaceri sunt cerute în principal două măsuri de politică fiscală şi una de natură administrativă
Rep.: Trecând la modificările operate în Codul Fiscal, care sunt cele mai importante?
D.C.: Reducerea TVA la 9%, taxarea inversă la energie şi certificatele verzi, unde există o zona de evaziune fiscală, mai ales la importul şi exportul de asemenea instrumente, am prelungit taxarea inversă la cereale, am mărit acciza la alcool şi am introdus acciza la produsele de lux.
Rep.: Ce solicitări aţi avut din partea mediului de afaceri pe care le-aţi transpus în practică?
D.C.: Din partea mediului de afaceri sunt cerute în principal două măsuri de politică fiscală şi una de natură administrativă. Din punct de vedere al politicilor fiscale, ni s-a solicitat reducerea costului impozitării forţei de muncă – reducerea CAS – pe care o avem şi noi în programul de guvernare. Cealaltă măsură solicitată de firmele mari era legată de introducerea în legislaţia fiscală a măsurilor privind societăţile de tip holding. Din punct de vedere administrativ, ei doresc să se aplice metode unitare de verificare şi control al mediului de afaceri, de a elimina hărţuirea sistematică a celor corecţi şi orientarea acestor controale către evazionişti care produc distorsiuni în mediul economic. De asemenea, ni s-a mai solicitat o mai mare operativitate în rambursarea sau restituirea de către stat a taxelor sau a sumelor băneşti cuvenite.
Rep.: Şi cu reducerea contribuţiilor cum a rămas?
D.C.: Noi ne-am asumat în acest mandat reducerea CAS cu cinci puncte procentuale şi revenirea TVA la 19%. Trebuie să facem o analiză la finalul anului şi să vedem cum a evoluat economia, care sunt perspectivele pentru 2014, să vedem cum reuşim să ne îmbunătăţim performanţa administrativă privînd colectarea şi reducerea evaziunii. De asemenea, ne interesează care este impactul economic mai puternic al fiecărei măsuri dintre cele două.
Rep.: Când se va lua decizia?
D.C.: Va fi o decizie politică şi se va lua în această toamnă, şi o vom implementa de anul viitor.
Rep.: Legat de legislaţia de tip holdig…
D.C.: Legat de aceasta, până acum circula un fel de mit cum că bugetul pierde bani ca urmare a faptului că se creează aceste holdinguri. Ei bine, nu se pierd bani, ci dimpotriva, vor veni bani, pentru că marile multinaţionale, care până acum nu şi-au stabilit sediile în România, sperăm ca prin legislaţia holdingurilor să vină cu sediile de prin Cipru, Olanda sau de pe unde mai sunt, în România.
Rep.: Vor exista disponibilizări în rândul funcţionarilor Finanţelor în urma reformei administrative?
D.C.: În principiu, la nivelul fiecărui judeţ ştiţi că există servicii suport-economic, investiţii ş.a.m.d. Aceste servicii au fost ridicate acum la nivelul regiunii. Cu alte cuvinte, fostul director de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor îşi pierde funcţia de ordonator principal de credite, aceasta urmând să opereze la nivel regional. Sigur că la concursul pentru intrarea în Direcţia Antifraudă se pot prezenta şi cei din inspecţie fiscală sau din alte direcţii, dar, per total, noi nu am scăzut numărul de posturi, ci doar am relocat personalul. Legea privind redevenţele este asumată şi în acordurile anterioare
Existau judeţe unde capacitatea de colectare sau de inspecţie fiscală e redusă în raport cu numărul contribuabililor şi altele în care există exces. Cel mai mare deficit de personal îl aveam în Bucureşti – Ilfov. Depinde şi de flexibilitatea persoanelor, pentru că e posibil ca unii să fie relocaţi din Satu Mare, de exemplu, la Baia Mare sau Sălaj. De asemenea, pot trece în corpul de rezervă al funcţionarilor publici şi într-o etapă ulterioară să reintre în sistem.
Rep.: Ştiu că unul din punctele de discuţii cu reprezentanţii FMI a fost cel legat de nivelul redevenţelor. Ce se va întâmpla?
D.C.: Acest subiect – legea privind redevenţele – este asumat şi în acordurile anterioare. Noi suntem acum în faza în care am înfiinţat un comitet ministerial format din reprezentanţi ai MFP, ai Ministerului Economiei, ai ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – n.r.) în care analizăm legislaţia. ANRM a comandat un studiu comparativ privind redevenţele în întreaga lume şi urmează ca, până la finele anului, să adoptăm noua legislaţie privind redevenţele.
Va scădea preţul pâinii ca urmare a scăderii TVA?
Rep.: Şi care va fi nivelul lor? Pe ce scenarii lucraţi?
D.C.: Obiectivul nostru este să colectam mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situaţia de a colecta cel mai puţin din UE. De asemenea, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevenţelor care ar împiedica operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare domeniu, urmând să stabilim un nivel optim, în care să fie avantajat şi statul, dar şi operatorii economici.
Rep.: Va scădea preţul pâinii ca urmare a scăderii TVA?
D.C.: Ca fost şef ANAF şi ca ministru al finanţelor, spun aşa: cât timp avem un nivel optim de impozitare, evaziunea fiscală se va reduce. La pâine, cei care făceau evaziune câştigau din neplata TVA. Având costuri mai mari, nu câştigau toţi 24%, ci poate 15-16%. Scăzând TVA la 9% şi coroborat cu acţiunile noastre mai intense în zona evaziunii din panificaţie, sperăm într-o reducere a evaziunii. Potrivit acordului dintre producători şi retailerii mari, preţul la raft va scădea. Nu sunt convins însă că şi buticurile sau micile magazine vor reduce preţul pâinii, dar măcar vor fiscaliza comerţul, ceea ce ne interesează pe noi, la urma urmei.
Rep.: Care este situaţia arieratelor?
D.C.: Arieratele la nivel local au scăzut. Printr-o politică de îmbunătăţire a eficienţei investiţiilor, s-a restricţionat cât s-a putut posibilitatea de a demara noi investiţii, care nu ştiu cât de prioritare sunt. Noi vrem să terminăm mai întâi ceea ce avem început deja. Ca sumă, la nivelul autorităţilor locale, aceste arierate erau între 170-180 de milioane de lei, pe un trend de scădere. Pe noi ne interesează să găsim surse de finanţare atât pentru mediul economic, cât şi pentru autorităţile locale, în afara deficitului bugetar. Să aducem mediul privat care să se asocieze în investiţiile publice. Mă refer la investiţii de valori mari. Ceea ce am reuşit şi în negocieri este să mărim plafoanele de garantare astfel ca mediul economic să se poată împrumuta şi să participe la aceste investiţii.
Reducerea profiturilor băncilor se datorează şi faptului că băncile nu mai finanţează economia şi stau cu banii în conturi
Rep.: Şi cu execuţia bugetară?
D.C.: Stăm foarte bine, ne-am încadrat în ţinte.
Rep.: Veniturile nu au fost la nivelul pe care l-aţi previzionat în ianuarie…
D.C.: Sunt mai multe cauze. Am avut scăderi la impozitul pe profit în mare parte din cauza reducerii profiturilor în sistemul bancar. Iar reducerea profiturilor băncilor este cauzată şi de faptul că băncile nu mai finanţează economia şi stau cu banii în conturi. Neavând activitate, nu au nici venituri.
Rep.: Dar băncile dau vina pe cererea slabă de credite…
D.C.: Eu stau zilnic de vorbă cu firme şi mari, şi mici şi acestea îmi spun nu numai că băncile nu le mai dau credite, dar nu le mai pun la dispoziţie nici vechile linii de finanţare. Există o reticenţă a băncilor de a finanţa economia. După ce au dat credite şi s-au fript, acum suflă şi-n iaurt!
Diagnosticul în cazul privatizării CFR Marfă
Rep.: Sunteţi vicepremier. Cum diagnosticaţi cazul privatizării CFR Marfă?
D.C.: Sunt şi vicepremier, şi membru al guvernului. Tot ce a ţinut de guvern şi tot ce a propus consultantul ministerului, noi am aprobat. Nu doar că am aprobat, dar am luat şi măsuri operative de aprobare a tot ceea ce ni s-a solicitat. Termenul stabilit pentru privatizare în vechiul acord a fost un termen foarte scurt, în care au trebuit parcurse foarte multe etape. Dacă cel care a câştigat licitaţia, GFR, vine cu banii, privatizarea va fi un succes. Din punct de vedere al procedurilor, noi am aprobat. Am avut termene la fel de scurte ca la Oltchim.
Rep.: În cazul în care, într-un scenariu pesimist, nu reuşiţi cu surplusul de venituri să acoperiţi golul de venituri din reducerea TVA, există un plan B de creştere a unor alte taxe sau impozite?
D.C.: Nu, este exclus! Vă spun încă o dată: Este exclusă creşterea altor taxe sau impozite. Golul de venituri, vă spuneam, din reducerea TVA, este de 100 de milioane de lei. Noi venim cu măsuri care aduc între 250 şi 300 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al măsurilor compensatorii suntem bine acoperiţi. Şi pe urmă, nu uitaţi că veniturile colectate în semestrul doi sunt mai mari decât în primul semestru. Adică în primul semestru colectăm cam 48%, iar în al doilea, restul de 52%. Semestrul doi va sta mai bine decât primul semestru.
Rep.: Credeţi?
D.C.: Uitaţi-vă în iulie, când eram în plin proces de reorganizare ANAF, când oamenii erau buimăciţi pentru că nu ştiau dacă mai au sau nu loc de muncă, am colectat mai mult decât în iunie şi mai.
Dacă la APIA se încasează banii din subvenţii, tot acolo vom deplasa un reprezentant al nostru, la care cetăţeanul să îşi depună declaraţia şi care să încaseze şi banii
Rep.: Aţi impus un nou impozit pentru fiscalizarea agriculturii, iar premierul v-a cerut soluţii, ca să nu puneţi oamenii pe drumuri odată cu reforma administraţiei fiscale. Cum veţi colecta banii?
D.C.: Soluţiile au existat încă de la început, dar au existat primari sau oameni politici care nu au fost poate informaţi corect. Soluţia a fost aceea ca sistemul de declarare şi de plată să fie în acelaşi loc, tocmai ca să nu punem oamenii pe drumuri. Dacă la APIA se încasează banii din subvenţii, tot la APIA vom deplasa un reprezentant al nostru la care cetăţeanul să îşi depună declaraţia şi care să încaseze şi banii. Acest lucru se va face în trimestrul al patrulea. De asta am şi stabilit termenele de plată în trimestrul patru, pentru că dacă puneam un termen de plată mai devreme, oamenii nu aveau bani, noi trebuia să le aplicăm penalităţi ş.a.m.d. Or interesul nostru nu era acesta…
Rep.: Care este situaţia actuală la rambursarea TVA?
D.C.: Eram într-un calendar în care exista o întârziere de 60-75 de zile faţă de cele 45 de zile, cât prevede Codul Fiscal. În această lună vrem să plătim pentru toţi cei care se încadrează în termenul de 45 de zile, celor care se încadrează şi au deciziile de rambursare semnate. Vom ajunge la zi cu aceste rambursări, efortul bugetar fiind de 1,2 miliarde de lei. E şi o infuzie de bani în economie, operatorii putând astfel să îşi achite facturile la rândul lor.
Rep.: Care este calendarul privătizărilor?
D.C.: Nuclearelectrica 10% în septembrie, Romgaz 15% în octombrie, CE Oltenia în mai 2014, Hidroelectrica şi ea în mai 2014. De asemenea, privatizarea prin majorarea de capital a 51% a Electrica, în aprilie sau mai 2014. Vrem să dezvoltăm prin asta şi piaţa de capital şi să mai aducem pe lângă manageri profesionişti şi investitori minoritari, care să ajute la transparentizarea activităţii.
Dan Popa – HotNews.ro
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să evite expunerea prelungită la soare
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să urmeze sfaturile medicilor şi să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00, în această perioadă cu temperaturi foarte ridicate.
De asemenea, reprezentanţii ministerului solicită serviciilor de ambulanţă alertarea echipajelor şi suplimentarea acestora, acolo unde numărul solicitărilor este în creştere.
„Direcţiile de sănătate publică trebuie să colaboreze cu autorităţile locale pentru amenajarea punctelor de asistenţă a populaţiei în caz de nevoie. Pentru acest demers, în cadrul primăriilor, al farmaciilor, în dispensare, şcoli sau centre comerciale pot fi identificate, amenajate şi marcate spaţii cu aer condiţionat, unde se poate distribui apă populaţiei“, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii remis ieri Agerpres.
Potrivit MS, direcţiile de sănătate publică trebuie să verifice condiţiile de asigurare a asistenţei medicale în unităţile sanitare – asigurarea stocurilor de medicamente de urgenţă, în special a medicamentelor pentru patologiile determinate/agravate de caniculă, funcţionalitatea generatoarelor de rezervă, asigurarea rezervelor de apă proprii.
„Se vor verifica condiţiile igienico-sanitare, de cazare şi alimentaţie, din taberele şcolare, precum şi respectarea condiţiilor igienico-sanitare din unităţile cu profil alimentar (depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor alimentare) şi verificarea controlului medical periodic al persoanelor angajate în aceste unităţi“, a precizat MS.
Totodată, ministerul recomandă consumul zilnic de lichide între 1,5 şi 2 litri, fără a aştepta să apară senzaţia de sete, consumul de fructe şi legume proaspete, deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă, dar şi de iaurt care produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă.
„În această perioadă, medicii recomandă consumul alimentelor proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor. Se va evita consumul alimentelor uşor perisabile. Nu trebuie consumat alcool deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Se recomandă evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeină sau de zahăr – sucuri răcoritoare carbogazoase“, se arată în comunicatul MS.
De asemenea, aerul condiţionat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală.
„Dacă este necesar să ne expunem la soare între orele amiezii trebuie să folosim o ţinută adecvată: pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise“, se menţionează în comunicat.
Persoanele care suferă de anumite afecţiuni îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului.
Este foarte util ca, în aceste perioade de caniculă, persoanele cu afecţiuni cronice, cardio-vasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie, mentale sau cu hipertensiune să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente.
În cazul copiilor aflaţi în tabără, medicii recomandă ca alimentele să respecte riguros normele de igienă şi să fie proaspete, iar însoţitorii să aibă grijă de hidratarea corespunzătoare a copiilor.
AGERPRES
Muncitorii din construcţii înfruntă canicula
Oamenii care reabilitează străzile Craiovei lucrează şi când asfaltul li se înmoaie sub picioare. În unele cazuri, angajatorii pun în pericol sănătatea salariaţilor, neasigurându-le condiţiile necesare. Cei care suportă cel mai greu canicula sunt muncitorii de pe şantiere, dar şi personalul care lucrează în spaţii închise, cum ar fi brutăriile şi patiseriile.
Muncitorii de pe şantierele craiovene lucrează chiar şi la 40 de grade Celsius. De respectarea orelor recomandate pentru expunerea la soare nici nu se pune problema, aşa că acestora nu le rămâne decât să înfrunte canicula şi să lucreze toată ziua sub cerul liber. Sunt la ordinele şefilor şi altfel nu îşi pot câştiga traiul. „Trebuie să lucrăm în orice condiţii, altfel nu avem cum să câştigăm un ban. Pentru asta suntem plătiţi şi nu avem decât să suportăm canicula“, spune un muncitor, căruia îi curg picături de sudoare pe frunte. Pe Calea Severinului găsim muncitori care lucrează de dimineaţa până seara, fără să ţină cont de valul de căldură care a pus stăpânire pe întreaga ţară. Deşi angajatorii sunt obligaţi să le asigure salariaţilor condiţii optime de muncă în perioada caniculară, la amiază muncitorii sunt în plină activitate pe şantiere. Un angajat trece cu o sticlă de apă rece, luată de la izvorul din apropiere, pe la fiecare muncitor, care îşi potoleşte setea, apoi îşi continuă treaba. Oamenii spun că merg la izvor şi iau apă pentru întreaga echipă. „Luăm apă de la un izvor de aici. Acum e totuşi bine, că e aproape, dar nu ştim ce o să facem când o să ne mutăm cu lucrarea lângă Universitate“, spune un muncitor care tocmai a adus câteva sticle de apă.
Practica îi omoară
pe angajatori
Şeful de echipă ştie ce prevede legea, iar muncitorii spun cum se întâmplă în realitate. „Din trei în trei ore, muncitorii au un sfert de oră pauză ca să stea la umbră“, ne spune şeful de echipă al lucrării, Elena Bran. În ceea ce priveşte programul de muncă, aceasta susţine că „angajaţii pot să lucreze mai puţin în vreme de caniculă, dar programul de lucru este de opt ore pe zi“. Deşi angajatorii declară că le asigură muncitorilor apa necesară pe caniculă, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna în realitate. De multe ori oamenii muncesc fără pauză, iar cu apă se aprovizionează de unde pot.
Lucrătorii din spaţiile închise, cum ar fi brutăriile şi patiseriile, se confruntă cu aceeaşi problemă. „Este cald afară, dar aici! Nu ştim ce ne-am face dacă nu am avea ventilatoarele astea. Se cunoaşte că avem o sursă de aer măcar, altfel nu am putea să lucrăm. Ar fi mult mai bine să avem aer condiţionat, ar fi mai puternic, dar în patiserii nu trebuie să existe aer condiţionat“, spune o vânzătoare cu bonetă albă. Angajaţii laboratorului de patiserie declară că primesc apă minerală în fiecare zi.
Obligaţiile angajatorilor în vreme de caniculă
În perioadele cu temperaturi extreme, angajatorii trebuie să le asigure muncitorilor condiţiile de microclimat la locul de muncă în limitele prevăzute de normele generale de protecţie a muncii. Ei trebuie să le asigure angajaţilor apă minerală, câte 2-4 litri/persoană, echipamentul individual de protecţie şi ventilaţia la locul de muncă. De asemenea, reducerea şi intensitatea ritmului activităţilor fizice, alternarea efortului dinamic cu cel static, dar şi alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus sunt condiţiile de care trebuie să beneficieze muncitorii din aer liber.
Silviu Poenaru, şeful Serviciului de Control Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, spune că faţă de alţi ani este o îmbunătăţire în ceea ce priveşte condiţiile pe care le asigură angajatorii muncitorilor de pe şantiere şi din spaţiile închise. „În urma controalelor pe care le-am efectuat până acum, am observat că în majoritatea cazurilor se respectă normele legale. Au mai fost situaţii în care angajatorii nu le asigurau muncitorilor apa, pauzele şi echipamentul necesar, dar în urma sesizării noastre s-au conformat. Oricum, faţă de alţi ani este o îmbunătăţire“. Conform legii, pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de locul de muncă în condiţii de temperaturi extreme, patronii trebuie să le asigure salariaţilor controalele medicale periodice, puncte de prim ajutor şi transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate. În cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, „angajatorii riscă să primească o amendă de la 1.000 de lei care poate ajunge la 2.500 de lei“, precizează şeful Serviciului de Control Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul ITM Dolj.
Roxana Nica
Anticariat de ocazie
http://www.youtube.com/watch?v=j0urelsfeK0
Am luat-o la pas prin Craiova în căutarea puţinelor anticariate ale unui oraş care aspiră la statutul de capitală culturală europeană. Un spaţiu care să adăpostească numai cărţi vechi şi valoroase nu există în oraş.
Există un singur magazin de anticariat în Craiova. Aici, cărţile stau aliniate pe un singur raft, alături de alte lucruri. Deasupra volumelor sunt atârnate ghiozdane şi o geantă de voiaj. Imediat îţi ia ochii şi o borsetă pentru laptop de un roşu aprins, dar şi cutii cu jocuri pentru copii. În faţa raftului cu cărţi găseşti aşezate lustre, veioze, becuri.
Anticariatul, în care ar trebui să se vândă cărţi vechi sau obiecte de artă, a ajuns un fel de librărie.
„Nu merge deloc vânzarea. Ori nu se citeşte, ori nu sunt bani“, spune Maria Radu, vânzătoarea. Aflăm că cele mai importante cărţi pe care le are anticariatul în care lucrează aceasta sunt o colecţie de Balzac cu nouă volume şi cartea „Clasicii literaturii române“, iar cele mai vechi cărţi – „Paradisul românesc“ din 1929 şi o carte în germană din 1931. Volumele de prestigiu sunt foarte puţine şi se găsesc greu. Cartea de consum este cea care face legea, iar cei care caută altceva resimt lipsa unui anticariat în adevăratul sens al cuvântului. „În Craiova, sunt foarte puţine. Mai găsesc ce îmi trebuie, mai fac comandă şi pe internet. Dar Craiovei îi lipseşte un anticariat în adevăratul sens al cuvântului“, mărturiseşte Nicu Vintilă, pe care l-am întâlnit în faţa unei tarabe cu cărţi.
Nu există un anticariat adevărat
În centru, pe strada Lipscani, Ilie Panduru stă în spatele unei mese pe care sunt aşezate, ca pentru poză, câteva volume. Vinde de 40 de ani cărţi vechi. Spune cu patos că în fiecare dimineaţă vine cu autobuzul 29, de la Bucovăţ. Are probleme la o mână şi la un picior, aşa s-a născut şi nu a putut să muncească altceva. Nu se mândreşte cu cine ştie ce titluri pentru că majoritatea cărţilor le primeşte „pe degeaba“ de la oamenii care vor să îl ajute să facă un ban. Nu are un loc în care să îşi depoziteze marfa seara, după ce pleacă acasă. „Le las la magazine, aici, că mă-nţeleg cei de aici şi mă ştiu de mult timp. Îmi aduce lumea şi haine, şi mâncare“, spune în timp ce trage o cămaşă dintr-o cutie pe care abia a primit-o. Cea mai bună carte pe care o are, după cum mărturiseşte, este romanul „Mara“ de Ioan Slavici.
Literatura de consum ocupă spaţii generoase în anticariatele ambulante din Craiova. Titlurile cu Sandra Brown strălucesc pe tarabe alături de atlase de geografie, cărţi de paranormal şi SF. Cumpărătorii ocazionali caută anticariatele pentru preţurile mici pe care le au cărţile şi nu neapărat pentru volume de colecţie sau foarte vechi şi greu de găsit. Dezavantajaţi sunt cunoscătorii, care nu găsesc prea des ce caută. „E păcat că nu există un anticariat în adevăratul sens al cuvântului în oraş. Cititul ne ţine mintea trează. Eu am nevoie acum de un dicţionar român-italian, dar nu găsesc“, spune Teodora Tudor, care se uită printre cărţile de pe tarabă.
Puţine volume
de prestigiu
În Piaţa Mare, Nicu Rădulescu îşi aşază cu grijă cărţile pe tarabă. De zece ani vinde cărţi, dar spune că în ultimul timp nu prea mai merge. Pe taraba de care are foarte mare grijă sunt cărţi de toate genurile. Chiar şi cărţi noi din colecţiile Adevărul şi Jurnalul Naţional. „Cei care mai cumpără cât de cât sunt oamenii mai bătrâni sau părinţii. Tineri vin foarte puţini“, spune bărbatul. Îl întrebăm dacă printre cărţile pe care le vinde se numără şi volume de prestigiu: „Mai puţine, dar la mine ajung totuşi cărţi de valoare şi cărţi vechi“, mărturiseşte omul. O zăresc şi pe soţia anticarului, o femeie cu faţa blândă: „Oamenii nu mai au bani. Au griji şi nu mai au timp să citească. Trăim într-o vreme agitată şi ca să citeşti îţi trebuie pace interioară“. Oamenii vin, se uită, răsfoiesc, mai întreabă ceva şi pleacă fără să ia nimic.
În felul în care craiovenii se raportează la carte mai sunt multe de schimbat, iar internetul, pe care mereu dăm vina, nu poate scuza indiferenţa noastră faţă de lectură.
Ana Maria Predilă
Şoferii pot solicita permisele auto şi prin e-mail
Solicitarea pentru eliberarea unui nou permis de conducere se poate face de ieri, 8 august, şi prin e-mail, conform Ordinului nr. 123/2013 emis de Ministerul Afacerilor Interne.
Astfel, în cazul în care vă pierdeţi permisul, vi se fură, vă schimbaţi numele, înainte sau după data expirării acestuia puteţi trimite actele prin e-mail fără să mai fie nevoie să vă deplasaţi la Direcţia de Înmatriculări.
Cererea pentru eliberarea permisului de conducere cu o nouă valabilitate administrativă sau a duplicatului se depune împreună cu următoarele documente:
a) actul de identitate al titularului din care rezultă că acesta are domiciliul sau reşedinţa în România, în original şi copie, sau, în cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi (3), numai în copie;
b) procura specială şi actul de identitate al mandatarului, în original şi copie, în cazul prevăzut la art. 2 alin. (2);
c) dovada plăţii taxelor şi tarifelor aferente eliberării permisului de conducere;
d) documentul emis de o unitate medicală autorizată, din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medical să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere, numai în cazul prevăzut la art. 1 lit. a);
e) permisul de conducere, atunci când acesta se află în posesia titularului;
f) două fotografii ale titularului, color, în format 35 x 38,5 mm, de dată recentă, în cazul prevăzut la art. 2 alin. (2) şi în cazul cererilor depuse la alt serviciu public comunitar decât cel de la domiciliul solicitantului.
Permisul de conducere se livrează la adresa din România indicată de titular sau se ridică de către acesta de la serviciul public comunitar indicat în cerere. În cazul în care titularul nu poate fi identificat la adresa indicată în cerere, permisul de conducere se va ridica de la serviciul public comunitar în a cărui competenţă teritorială se află această adresă.
În cazul în care cererea a fost transmisă prin corespondenţă, permisul de conducere se ridică de la serviciul public comunitar menţionat de solicitant în cerere. În cazul în care cererea a fost transmisă prin poşta electronică, pentru ridicarea permisului de conducere titularul depune la serviciul public comunitar, în original, documentele ale căror copii au fost transmise.
Pentru permisele de conducere emise după data de 1 ianuarie 2009, cererea pentru eliberarea unui duplicat poate fi transmisă şi prin corespondenţă, pe adresa serviciului public comunitar care a emis permisul de conducere anterior. Pentru acestea, cererea poate fi transmisă prin poşta electronică, situaţie în care documentele enumerate mai sus se transmit odată cu cererea, scanate, în format e-electronic.
După implementarea cererii în Sistemul informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi vehiculelor înmatriculate, permisului de conducere anterior îi încetează valabilitatea. Până la eliberarea noului permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă sau a duplicatului, titularului i se eliberează un document cu valabilitatea de 15 zile.
În permisul de conducere se menţionează categoriile de vehicule pe care titularul este apt din punct de vedere medical să le conducă, precum şi perioada de valabilitate administrativă a permisului de conducere pentru fiecare categorie de vehicule. După caz, în permisul de conducere se înscriu şi codurile armonizate ale Uniunii Europene.
Click News
Italia: Angajată româncă, rănită grav într-o explozie accidentală produsă pe o plajă
O angajată româncă a suferit arsuri grave în urma unei explozii accidentale produsă vineri pe o plajă din apropiere de Roma, unde femeia lucra ca vânzătoare, relatează site-ul publicaţiei L’Unita, citată de Mediafax.
O butelie de gaz a explodat, vineri după-amiază, într-un chioşc de pe plaja Tarquinia, situată la nord de Roma, pe litoralul Mării Tireniene.
În urma exploziei, au fost răniţi grav doi angajaţi ai chioşcului, o româncă în vârstă de 52 de ani şi un egiptean de 25 de ani. Cei doi au suferit arsuri grave şi au fost transportaţi la spitale din Civitavecchia şi Roma. Pompierii şi poliţia au declanşat o anchetă în acest caz.
O firmă din două păcăleşte Fiscul elen
Aproximativ jumătate din firmele din Grecia păcălesc fiscul într-un fel sau altul, potrivit inspectorilor fiscali eleni, care au efectuat verificări în întreaga ţară, relatează Associated Press, citată de Agerpres.
În pofida campaniilor repetate ale diverselor guverne elene, frauda fiscală rămâne o problemă majoră în Grecia, o ţară extrem de îndatorată.
Potrivit unui comunicat transmis vineri de Ministerul de Finanţe de la Atena, 731 din cele 1.465 de firme verificate în perioada 25 iulie – 5 august au încălcat legislaţia privind taxele.
Cea mai mare rată a neregulilor – 85% din firmele verificate – s-a înregistrat pe insulele Evia şi Skyros.
În destinaţii turistice de top precum Mykonos, Santorini şi Creta, la peste 56% dintre firmele verificate au fost descoperite nereguli.
Israelul a efectuat un raid aerian în Egipt, omorând cinci presupuşi terorişti
Un avion fără pilot al Forţelor Aeriene israeliene a efectuat, vineri, un raid în Peninsula Sinai, situată în nordul Egiptului, omorând cinci presupuşi militanţi islamişti suspectaţi de pregătirea unor atacuri împotriva Israelului, relatează ziarul Haaretz, citat de Mediafax.
Raidul aerian israelian a fost efectuat în colaborare cu autorităţile egiptene, în partea de nord a Podişului Sinai, pe teritoriul egiptean, în zona punctului de tranzit Rafah, la frontiera dintre Egipt şi Fâşia Gaza, la aproximativ cinci-şase kilometri de teritoriul israelian, informează Haaretz.
O dronă israelienă a distrus un lansator de rachete, omorând cinci presupuşi militanţi islamişti.
Incidentul a fost confirmat de surse palestiniene citate de agenţia de ştiri Ma’an.
Reguli şi proceduri financiare vechi de 40 de ani cauza falimentului Detroitului
Funcţionarii primăriei din Detroit, aflată în faliment, au rătăcit în februarie un cec de 1 milion de dolari primit din sistemul şcolar, care a zăcut într-un sertar timp de o lună de zile, dovadă a unor proceduri financiare vechi de 40 de ani, conform Mediafax.
Primăria din Detroit şi-a declarat falimentul în luna iulie, din cauza obligaţiilor financiare de 18 miliarde de dolari ale unui oraş marcat de un serviciu de transport public nesigur, felinare stradale sparte şi perioade lungi de aşteptare a intervenţiei poliţiei şi ambulanţelor, relatează Bloomberg.
Calitatea precară a serviciilor publice este rezultatul tehnologiei şi procedurilor învechite care nu pot asigura funcţiuni de bază precum colectarea facturilor, potrivit administratorului special al oraşului, Kevyn Orr.
El a arătat că sistemele financiare ale oraşului sunt rămase în urmă cu trei-patru decenii.
În Detroit nu există un sistem IT centralizat al municipalităţii şi fiecare departament îşi cumpără aparatura care în cea mai mare parte nu funcţionează corect, a arătat Orr.
Ultima achiziţie a unui sistem IT de către Primărie a avut loc în urmă cu 15 ani, pe bază de tehnologie Oracle, care nu a fost niciodată complet funcţional.
Sistemele învechite de contabilitate au făcut ca unele facturi să nu fie încasate timp de şase ani, reducând fondurile pentru noi vehicule de patrulare sau pentru computere.
