21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateContribuţiile din chirii vor fi plafonate la câteva salarii

Contribuţiile din chirii vor fi plafonate la câteva salarii

Nu vor creşte alte taxe sau impozite în 2014, asigură, într-un interviu acordat HotNews.ro, ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu. El a vorbit în premieră despre modul de calcul al contribuţiilor datorate din veniturile din chirii, despre cele mai fierbinţi subiecte din negocierile cu finanţatorii înternaţionali, despre reticenţa băncilor de a finanţa economia, dar şi despre calcularea redevenţelor şi solicitările venite din partea mediului de afaceri.

Reporter: Care au fost cele mai fierbinţi subiecte în negocierile cu FMI şi UE?
Daniel Chiţoiu: Vreau să fac o precizare întrucât văd că – deşi e vacanţă – există o dezbatere intensă legată de aceste negocieri şi mai ales pe partea de politici fiscale. Acest acord cu finanţatorii străini are ca obiective prioritare măsuri de creştere economică, de creare de locuri de muncă şi de asigurare a stabilităţii macroeconomice. Acest acord nu este ca precedentele, să fim nevoiţi să luăm măsuri corective şi/sau agresive de austeritate sau de creştere a fiscalităţii.
Rep.: Cu alte cuvinte, marile ajustări s-au terminat?
D.C.: Da, s-au terminat. Acum vrem să menţinem credibilitatea pe pieţele financiare internaţionale şi în faţa investitorilor, să atragem investiţii străine şi linii de finanţare pentru dezvoltarea economică a României. Pentru că ştiţi că nu poţi asigura un ritm de creştere mediu de 4% anual în ţara noastră din simplul motiv că nu avem asemenea surse de finanţare. De aceea ne dorim să le atragem din afară.

Cele mai aprinse discuţii cu FMI

Rep.: Unde au fost cele mai aprinse discuţii cu FMI?
D.C.: Discuţiile cele mai intense au fost legate de elaborarea unor instrumente financiare pentru finanţarea economiei – garanţii de stat pentru mediul de afaceri sau pentru autorităţile publice locale, pentru ca acestea să se poate împrumuta fie pentru investiţii, fie pentru achitarea arieratelor. Au mai existat discuţii legate de reducerea TVA la 9% la produsele de panificaţie. Ştiţi că noi am avut în program politici fiscale de reducere a fiscalităţii în zonele în care evaziunea era ridicată. Eu cred, de pildă, că în aceste zone singura măsură cu efect în direcţia scăderii evaziunii este să reduci sarcina fiscală în aşa fel încât toţi operatorii să îşi poată plăti obligaţiile. Ei, una dintre aceste măsuri a fost cea legată de scăderea la 9% a TVA la produse de panificaţie. De asemenea, am prelungit taxarea inversă la cereale până la 31 decembrie 2018.
Rep.: De ce au fost discuţii intense pe aceste teme cu cei de la Fond?
D.C.: Pentru că am venit cu aceste măsuri la jumătatea anului. Calculele pe care le fac şi specialiştii instituţiilor financiare internaţionale, dar şi ai noştri, privind influenţa reducerii TVA de la 24% la 9% sunt calcule matematice. Aceste calcule nu ţin seama de evoluţiile economice. Calculul acesta matematic ne-a arătat că măsura ar duce la un gol estimat de venituri pentru aceste patru luni rămase până în decembrie, de circa 100 de milioane de lei la buget. Dar eu, fiind mai optimist de felul meu, ştiu că prin reducerea TVA colectarea se îmbunătăţeşte, evaziunea scade şi bugetul general consolidat încasează mai mulţi bani ca urmare a fiscalizării.
Ei, a trebuit să acoperim acest gol de 100 de milioane de lei. S-au purtat negocieri pe zona de accize, mai exact la accizele la produse care nu sunt chiar de strictă necesitate, ci la produse de lux. Nivelul accizei nu este o sumă foarte mare şi nu se pune problema să se facă acolo evaziune fiscală.
Apoi, discuţii aprinse au fost în zona reformei sănătăţii. Atât în privinţa stabilirii pachetului minimal de servicii, dar şi în privinţa modului în care se acordă celelalte servicii aflate peste pachetul minim. Discuţii au fost şi în privinţa modului de finanţare – atât finanţarea FNUAS (Fondul Naţional Unic pentru Asigurări de Sănătate), cât şi sumele de bani alocate de la buget pentru programele naţionale.

Aşa cum există acum pentru pensii, la fel va exista şi pentru sănătate

Rep.: Şi la ce concluzii s-a ajuns?
D.C.: S-a ajuns la concluzia că trebuie reformat sistemul şi că trebuie stabilit, de asemenea, câţi bani merg la sistemul de sănătate din contribuţiile datorate de fiecare contributor şi cât merge de la bugetul de stat. Ce sumă şi ce domenii din sănătate să finanţăm de la buget.
Pe partea de contribuţii există o măsură vizată şi de precedentele acorduri – să se aplice unei baze mai largi aceste cote de contribuţii la FNUAS.
Sunt anumite venituri ale unor persoane, în afara salariilor, pentru care nu se plătesc cote de contribuţii sociale. Aici trebuie să avem în vedere faptul că, fiind un pachet mai larg de reformă, atunci când stabilim acele niveluri ale cotelor de contribuţii trebuie să mergem, la fel ca în celelalte state membre UE, spre o plafonare la un anumit număr de salarii. Aşa cum există acum pentru pensii, la fel va exista şi pentru sănătate. Adică nu e normal ca acelora care obţin venituri mult mai mari să le aplici cote de contribuţii la total venituri. Există un întreg pachet de măsuri, aşa cum vă spuneam.
Rep.: Ajungem la comentatul caz al contribuţiilor pe veniturile din chirii.
D.C: Există şi în prezent această reglementare. Şi în prezent se plătesc contribuţii la sănătate pe veniturile din chirii, cu o precizare! Şi am să vă dau aici un exemplu: dacă dumneavoastră sunteţi salariat şi obţineţi şi venituri din chirii, plăteaţi contribuţii ca salariat. Dacă nu eraţi salariat şi aveaţi venituri numai din chirii, plăteaţi contribuţii numai pe veniturile din chirii. Deci, reglementarea exista şi până acum.
Rep.: Şi ce s-a schimbat, de fapt?
D.C.: Ceea ce s-a pus în discuţie este uniformizarea şi extinderea bazei de impozitare, în sensul că dacă dumneavoastră veţi obţine venituri şi din salarii, şi din chirii veţi plăti la total venituri cote la FNUAS, dar plafonate. De exemplu, cuiva care închiriază cinci imobile şi obţine sume foarte mari nu putem să îi aplicăm cote pe total venit pentru că el nu primeşte servicii de calitate de zece ori mai mari. decât unul care obţine venituri de zece ori mai mici.

Din partea mediului de afaceri sunt cerute în principal două măsuri de politică fiscală şi una de natură administrativă

Rep.: Trecând la modificările operate în Codul Fiscal, care sunt cele mai importante?
D.C.: Reducerea TVA la 9%, taxarea inversă la energie şi certificatele verzi, unde există o zona de evaziune fiscală, mai ales la importul şi exportul de asemenea instrumente, am prelungit taxarea inversă la cereale, am mărit acciza la alcool şi am introdus acciza la produsele de lux.
Rep.: Ce solicitări aţi avut din partea mediului de afaceri pe care le-aţi transpus în practică?
D.C.: Din partea mediului de afaceri sunt cerute în principal două măsuri de politică fiscală şi una de natură administrativă. Din punct de vedere al politicilor fiscale, ni s-a solicitat reducerea costului impozitării forţei de muncă – reducerea CAS – pe care o avem şi noi în programul de guvernare. Cealaltă măsură solicitată de firmele mari era legată de introducerea în legislaţia fiscală a măsurilor privind societăţile de tip holding. Din punct de vedere administrativ, ei doresc să se aplice metode unitare de verificare şi control al mediului de afaceri, de a elimina hărţuirea sistematică a celor corecţi şi orientarea acestor controale către evazionişti care produc distorsiuni în mediul economic. De asemenea, ni s-a mai solicitat o mai mare operativitate în rambursarea sau restituirea de către stat a taxelor sau a sumelor băneşti cuvenite.
Rep.: Şi cu reducerea contribuţiilor cum a rămas?
D.C.: Noi ne-am asumat în acest mandat reducerea CAS cu cinci puncte procentuale şi revenirea TVA la 19%. Trebuie să facem o analiză la finalul anului şi să vedem cum a evoluat economia, care sunt perspectivele pentru 2014, să vedem cum reuşim să ne îmbunătăţim performanţa administrativă privînd colectarea  şi reducerea evaziunii. De asemenea, ne interesează care este impactul economic mai puternic al fiecărei măsuri dintre cele două.
Rep.: Când se va lua decizia?
D.C.: Va fi o decizie politică şi se va lua în această toamnă, şi o vom implementa de anul viitor.
Rep.: Legat de legislaţia de tip holdig…
D.C.: Legat de aceasta, până acum circula un fel de mit cum că bugetul pierde bani ca urmare a faptului că se creează aceste holdinguri. Ei bine, nu se pierd bani, ci dimpotriva, vor veni bani, pentru că marile multinaţionale, care până acum nu şi-au stabilit sediile în România, sperăm ca prin legislaţia holdingurilor să vină cu sediile de prin Cipru, Olanda sau de pe unde mai sunt, în România.
Rep.: Vor exista disponibilizări în rândul funcţionarilor Finanţelor în urma reformei administrative?
D.C.: În principiu, la nivelul fiecărui judeţ ştiţi că există servicii suport-economic, investiţii ş.a.m.d. Aceste servicii au fost ridicate acum la nivelul regiunii. Cu alte cuvinte, fostul director de la Direcţia Judeţeană a Finanţelor îşi pierde funcţia de ordonator principal de credite, aceasta urmând să opereze la nivel regional. Sigur că la concursul pentru intrarea în Direcţia Antifraudă se pot prezenta şi cei din inspecţie fiscală sau din alte direcţii, dar, per total, noi nu am scăzut numărul de posturi, ci doar am relocat personalul. Legea privind redevenţele este asumată şi în acordurile anterioare
Existau judeţe unde capacitatea de colectare sau de inspecţie fiscală e redusă în raport cu numărul contribuabililor şi altele în care există exces. Cel mai mare deficit de personal îl aveam în Bucureşti – Ilfov. Depinde şi de flexibilitatea persoanelor, pentru că e posibil ca unii să fie relocaţi din Satu Mare, de exemplu, la Baia Mare sau Sălaj. De asemenea, pot trece în corpul de rezervă al funcţionarilor publici şi într-o etapă ulterioară să reintre în sistem.
Rep.: Ştiu că unul din punctele de discuţii cu reprezentanţii FMI a fost cel legat de nivelul redevenţelor. Ce se va întâmpla?
D.C.: Acest subiect – legea privind redevenţele – este asumat şi în acordurile anterioare. Noi suntem acum în faza în care am înfiinţat un comitet ministerial format din reprezentanţi ai MFP, ai Ministerului Economiei, ai ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – n.r.) în care analizăm legislaţia. ANRM a comandat un studiu comparativ privind redevenţele în întreaga lume şi urmează ca, până la finele anului, să adoptăm noua legislaţie privind redevenţele.

Va scădea preţul pâinii ca urmare a scăderii TVA?

Rep.: Şi care va fi nivelul lor? Pe ce scenarii lucraţi?
D.C.: Obiectivul nostru este să colectam mai mult decât încasăm acum pentru că suntem în situaţia de a colecta cel mai puţin din UE. De asemenea, nu vrem să punem un nivel prea ridicat al redevenţelor care ar împiedica operatorii economici să se dezvolte sau să investească. Discutăm cu operatorii de pe fiecare domeniu, urmând să stabilim un nivel optim, în care să fie avantajat şi statul, dar şi operatorii economici.
Rep.: Va scădea preţul pâinii ca urmare a scăderii TVA?
D.C.: Ca fost şef ANAF şi ca ministru al finanţelor, spun aşa: cât timp avem un nivel optim de impozitare, evaziunea fiscală se va reduce. La pâine, cei care făceau evaziune câştigau din neplata TVA. Având costuri mai mari, nu câştigau toţi 24%, ci poate 15-16%. Scăzând TVA la 9% şi coroborat cu acţiunile noastre mai intense în zona evaziunii din panificaţie, sperăm într-o reducere a evaziunii. Potrivit acordului dintre producători şi retailerii mari, preţul la raft va scădea. Nu sunt convins însă că şi buticurile sau micile magazine vor reduce preţul pâinii, dar măcar vor fiscaliza comerţul, ceea ce ne interesează pe noi, la urma urmei.
Rep.: Care este situaţia arieratelor?
D.C.: Arieratele la nivel local au scăzut. Printr-o politică de îmbunătăţire a eficienţei investiţiilor, s-a restricţionat cât s-a putut posibilitatea de a demara noi investiţii, care nu ştiu cât de prioritare sunt. Noi vrem să terminăm mai întâi ceea ce avem început deja. Ca sumă, la nivelul autorităţilor locale, aceste arierate erau între 170-180 de milioane de lei, pe un trend de scădere. Pe noi ne interesează să găsim surse de finanţare atât pentru mediul economic, cât şi pentru autorităţile locale, în afara deficitului bugetar. Să aducem mediul privat care să se asocieze în investiţiile publice. Mă refer la investiţii de valori mari. Ceea ce am reuşit şi în negocieri este să mărim plafoanele de garantare astfel ca mediul economic să se poată împrumuta şi să participe la aceste investiţii.

Reducerea profiturilor băncilor se datorează şi faptului că băncile nu mai finanţează economia şi stau cu banii în conturi

Rep.: Şi cu execuţia bugetară?
D.C.: Stăm foarte bine, ne-am încadrat în ţinte.
Rep.: Veniturile nu au fost la nivelul pe care l-aţi previzionat în ianuarie…
D.C.: Sunt mai multe cauze. Am avut scăderi la impozitul pe profit în mare parte din cauza reducerii profiturilor în sistemul bancar. Iar reducerea profiturilor băncilor este cauzată şi de faptul că băncile nu mai finanţează economia şi stau cu banii în conturi. Neavând activitate, nu au nici venituri.
Rep.: Dar băncile dau vina pe cererea slabă de credite…
D.C.: Eu stau zilnic de vorbă cu firme şi mari, şi mici şi acestea îmi spun nu numai că băncile nu le mai dau credite, dar nu le mai pun la dispoziţie nici vechile linii de finanţare. Există o reticenţă a băncilor de a finanţa economia. După ce au dat credite şi s-au fript, acum suflă şi-n iaurt!

Diagnosticul în cazul privatizării CFR Marfă

Rep.: Sunteţi vicepremier. Cum diagnosticaţi cazul privatizării CFR Marfă?
D.C.: Sunt şi vicepremier, şi membru al guvernului. Tot ce a ţinut de guvern şi tot ce a propus consultantul ministerului, noi am aprobat. Nu doar că am aprobat, dar am luat şi măsuri operative de aprobare a tot ceea ce ni s-a solicitat. Termenul stabilit pentru privatizare în vechiul acord a fost un termen foarte scurt, în care au trebuit parcurse foarte multe etape. Dacă cel care a câştigat licitaţia, GFR, vine cu banii, privatizarea va fi un succes. Din punct de vedere al procedurilor, noi am aprobat. Am avut termene la fel de scurte ca la Oltchim.
Rep.: În cazul în care, într-un scenariu pesimist, nu reuşiţi cu surplusul de venituri să acoperiţi golul de venituri din reducerea TVA, există un plan B de creştere a unor alte taxe sau impozite?
D.C.: Nu, este exclus! Vă spun încă o dată: Este exclusă creşterea altor taxe sau impozite. Golul de venituri, vă spuneam, din reducerea TVA, este de 100 de milioane de lei. Noi venim cu măsuri care aduc între 250 şi 300 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al măsurilor compensatorii suntem bine acoperiţi. Şi pe urmă, nu uitaţi că veniturile colectate în semestrul doi sunt mai mari decât în primul semestru. Adică în primul semestru colectăm cam 48%, iar în al doilea, restul de 52%. Semestrul doi va sta mai bine decât primul semestru.
Rep.: Credeţi?
D.C.: Uitaţi-vă în iulie, când eram în plin proces de reorganizare ANAF, când oamenii erau buimăciţi pentru că nu ştiau dacă mai au sau nu loc de muncă, am colectat mai mult decât în iunie şi mai.

Dacă la APIA se încasează banii din subvenţii, tot acolo vom deplasa un reprezentant al nostru, la care cetăţeanul să îşi depună declaraţia şi care să încaseze şi banii

Rep.: Aţi impus un nou impozit pentru fiscalizarea agriculturii, iar premierul v-a cerut soluţii, ca să nu puneţi oamenii pe drumuri odată cu reforma administraţiei fiscale. Cum veţi colecta banii?
D.C.: Soluţiile au existat încă de la început, dar au existat primari sau oameni politici care nu au fost poate informaţi corect. Soluţia a fost aceea ca sistemul de declarare şi de plată să fie în acelaşi loc, tocmai ca să nu punem oamenii pe drumuri. Dacă la APIA se încasează banii din subvenţii, tot la APIA vom deplasa un reprezentant al nostru la care cetăţeanul să îşi depună declaraţia şi care să încaseze şi banii. Acest lucru se va face în trimestrul al patrulea. De asta am şi stabilit termenele de plată în trimestrul patru, pentru că dacă puneam un termen de plată mai devreme, oamenii nu aveau bani, noi trebuia să le aplicăm penalităţi ş.a.m.d. Or interesul nostru nu era acesta…
Rep.: Care este situaţia actuală la rambursarea TVA?
D.C.: Eram într-un calendar în care exista o întârziere de 60-75 de zile faţă de cele 45 de zile, cât prevede Codul Fiscal. În această lună vrem să plătim pentru toţi cei care se încadrează în termenul de 45 de zile, celor care se încadrează şi au deciziile de rambursare semnate. Vom ajunge la zi cu aceste rambursări, efortul bugetar fiind de 1,2 miliarde de lei. E şi o infuzie de bani în economie, operatorii putând astfel să îşi achite facturile la rândul lor.
Rep.: Care este calendarul privătizărilor?
D.C.: Nuclearelectrica 10% în septembrie, Romgaz 15% în octombrie, CE Oltenia în mai 2014, Hidroelectrica şi ea în mai 2014. De asemenea, privatizarea prin majorarea de capital a 51% a Electrica, în aprilie sau mai 2014. Vrem să dezvoltăm prin asta şi piaţa de capital şi să mai aducem pe lângă manageri profesionişti şi investitori minoritari, care să ajute la transparentizarea activităţii.
Dan Popa – HotNews.ro

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS