Consiliul Județean Dolj deschide o nouă sursă de finanțare pentru șase instituții pe care le susține din bugetul județului. Școli speciale, CJRAE Dolj și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” vor putea obține bani din închirierea spațiilor excedentare, taxe, cursuri, servicii de cazare și masă sau alte activități. Numai bugetele aprobate în primăvară pentru cele șase instituții însumează aproape 29 de milioane de lei, deși o parte din bani provin din fonduri europene. Documentele nu spun că CJ Dolj ar fi rămas fără bani, însă noul mecanism le permite instituțiilor să își acopere singure o parte dintre cheltuieli.
Consiliul Județean Dolj vrea ca șase instituții din subordine, finanțate până acum în principal sau integral din bugetul județean, să înceapă să își genereze și propriile venituri.
Un proiect de hotărâre aprobat în ședință extraordinară, miercuri, prevede înființarea unor activități finanțate integral din venituri proprii la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova, Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina” Craiova, Liceul Tehnologic Special „Beethoven”, Liceul Tehnologic Special „Pelendava”, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Dolj și Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.
Schimbarea este cu atât mai interesantă cu cât, în luna mai, Consiliul Județean aproba bugetele unităților de învățământ respective ca fiind finanțate integral din bugetul local. Patru luni mai târziu, administrația județeană creează mecanismul prin care acestea pot începe să își finanțeze singure anumite activități.
Aproape 29 de milioane de lei, bugetele celor șase instituții
Cifrele din bugetele aprobate în primăvară arată și dimensiunea financiară a instituțiilor vizate.
Școala Gimnazială Specială „Sf. Mina” avea pentru 2026 un buget de aproximativ 2,36 milioane de lei.
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” avea alocate aproximativ 6,047 milioane de lei.
CJRAE Dolj avea un buget de circa 1,544 milioane de lei.
Liceul Tehnologic Special „Beethoven” ajungea la aproximativ 6,857 milioane de lei, însă aici o parte importantă a bugetului este legată de proiecte finanțate din fonduri europene.
Liceul Tehnologic Special „Pelendava” avea un buget mult mai redus, de aproximativ 301.000 de lei.
Cea mai mare sumă dintre instituțiile vizate apare la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, al cărei buget ajunge la aproximativ 11,6 milioane de lei.
În total, bugetele celor șase instituții însumează aproape 28,7 milioane de lei. Suma nu poate fi considerată integral o povară directă asupra bugetului județean, deoarece în cazul unor instituții există și proiecte cu finanțare europeană. Totuși, cea mai mare parte a activității curente este susținută de CJ Dolj.
Registrul oficial al Consiliului Județean arată că bugetele pentru „Sf. Mina” și „Sf. Vasile”, de exemplu, au fost aprobate în 8 mai ca fiind „finanțate integral din bugetul local”.
Spațiile considerate excedentare vor putea fi închiriate
Noua hotărâre permite instituțiilor să obțină bani din șapte categorii de activități.
Printre acestea se află închirierea unor spații disponibile excedentare, eliberarea unor documente, organizarea serviciilor de masă și internat pentru elevi, producția proprie rezultată din activitatea practică a elevilor, cursurile de calificare, conversie profesională, specializare și perfecționare, vizitarea muzeelor și transferurile voluntare.
În consecință, instituțiile vor putea încasa tarife de închiriere, taxe pentru eliberarea unor documente, bani pentru cazarea și masa elevilor, venituri din produsele realizate în activitățile proprii, taxe de școlarizare și taxe speciale de vizitare.
Nu este vorba despre vânzarea patrimoniului. Imobilele nu sunt înstrăinate, însă spațiile pe care instituțiile le consideră excedentare pot începe să producă bani prin închiriere. Nu știm, deocamdată, care sunt aceste spații, ce suprafețe au și ce venituri estimează CJ Dolj că ar putea obține din exploatarea lor.
Banii pot acoperi personal, servicii și investiții
Miza proiectului nu se limitează la încasarea unor chirii. Documentul stabilește că din veniturile obținute vor putea fi finanțate cheltuielile de personal pentru angajații implicați în activitățile respective, cheltuieli cu bunuri și servicii, cheltuieli de capital și alte costuri necesare desfășurării acestora.
Din punct de vedere financiar, mecanismul este important: dacă o instituție reușește să își achite anumite cheltuieli din bani câștigați prin propriile activități, necesarul care trebuie acoperit de la bugetul județean poate fi mai mic. Proiectul nu spune însă că CJ Dolj va diminua automat finanțarea acordată acestor instituții.
Veniturile nu pot fi folosite nici discreționar. Ele trebuie utilizate pentru scopurile în care au fost încasate, iar eventualele excedente se reportează pentru anul următor și își păstrează destinația. Prin urmare, banii nu se varsă pur și simplu în bugetul general al Consiliului Județean.
Biblioteca Aman avea deja un asemenea mecanism
Pentru Biblioteca „Aman”, sistemul nu este complet nou.
Instituția a utilizat deja o activitate finanțată integral din venituri proprii pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Pentru această activitate era prevăzută în 2026 încasarea unor taxe de vizitare, iar veniturile puteau fi utilizate pentru cheltuieli ale muzeului.
Noul proiect extinde această logică și către celelalte instituții: serviciul sau patrimoniul instituției generează un venit, iar venitul finanțează activitatea care l-a produs.
Execuția bugetului CJ Dolj: venituri sub program, dar și cheltuieli mai mici
Întrebarea care apare inevitabil este de ce introduce Consiliul Județean acest mecanism tocmai acum. Execuția bugetară la 30 iunie 2026 oferă câteva indicii, dar nu dovedește existența unei crize de lichidități. CJ Dolj încasase în prima jumătate a anului aproximativ 311,8 milioane de lei, în condițiile în care pentru această perioadă erau prevăzute venituri de aproximativ 474,9 milioane de lei.
Gradul de realizare era astfel de aproximativ 66%. Dar și cheltuielile se aflau sub program. La jumătatea anului, acestea erau de aproximativ 283,6 milioane de lei, față de circa 517,9 milioane de lei prevăzute. Diferența dintre veniturile încasate și plățile efectuate era, la acel moment, pozitivă, de aproximativ 28 de milioane de lei.
Asta nu înseamncă că administrația județeană ar fi fost, la jumătatea anului, în imposibilitatea de a-și plăti cheltuielile. În schimb, arată că o parte importantă a veniturilor și a investițiilor programate nu se realizaseră încă.
Veniturile din servicii, mult sub estimări
Un element interesant apare tocmai în zona veniturilor nefiscale. La jumătatea anului, acestea ajunseseră la aproximativ 6,6 milioane de lei, în condițiile în care programul pentru aceeași perioadă era de aproximativ 25,75 milioane de lei.
Mai evidentă este diferența la categoria „vânzări de bunuri și servicii”: aproximativ 2,67 milioane de lei încasați, față de aproape 21,75 milioane de lei prevăzuți. Cu alte cuvinte, realizarea era de doar aproximativ 12% din program.
Banii din proprietate se încasau, în schimb, aproape conform programului
Situația este diferită în cazul veniturilor obținute deja din patrimoniu. La jumătatea anului, veniturile din proprietate se apropiau de nivelul programat. Din aproximativ 4 milioane de lei prevăzuți pentru primul semestru fuseseră încasați în jur de 3,94 milioane de lei.
În categoria concesiunilor și închirierilor, încasările se ridicau la aproximativ 3,07 milioane de lei, față de 3,38 milioane de lei programate.
Probleme mai mari la finanțările pentru investiții
Diferențele cele mai mari din execuția de la jumătatea anului apar însă în zona finanțărilor destinate investițiilor.
Subvențiile provenite de la alte niveluri ale administrației se situau în jurul valorii de 44 de milioane de lei, la un program de peste 92 de milioane de lei. Și fondurile provenite de la Uniunea Europeană și alți donatori erau semnificativ sub nivelul prevăzut în buget.
Existau programe la care diferența era foarte mare. La Programul „Anghel Saligny”, de exemplu, fuseseră încasate aproximativ 4,7 milioane de lei dintr-un program de 20 de milioane de lei pentru perioada respectivă.
În schimb, încasările aferente PNRR erau mult mai apropiate de program. Aceste diferențe explică o parte importantă din faptul că veniturile totale ale județului se aflau sub prevederile bugetare.
Nu există în documente explicația: „nu mai avem bani”
În ciuda acestor cifre, referatul prin care este justificată noua hotărâre nu spune că măsura ar fi fost impusă de lipsa banilor. Documentul invocă articolul 71 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Acesta permite autorităților deliberative să înființeze activități finanțate integral din venituri proprii pe lângă instituțiile publice finanțate din bugetele locale.
Referatul nu conține însă o estimare a veniturilor care ar putea fi obținute, nu arată cât ar economisi CJ Dolj și nu explică de ce această schimbare este introdusă în septembrie 2026. De asemenea, nu spune dacă finanțarea instituțiilor de la bugetul județean va fi diminuată după ce acestea vor începe să realizeze venituri proprii.
De la finanțare integrală la posibilitatea de autofinanțare
Cert este însă traseul bugetar.
În luna mai, CJ Dolj aproba bugete în care mai multe dintre instituțiile vizate erau prezentate explicit drept finanțate integral din bugetul local. În septembrie, același Consiliu Județean le oferă posibilitatea să își producă singure venituri din patrimoniu și servicii. Iar acești bani pot acoperi inclusiv cheltuieli de personal aferente noilor activități, bunuri și servicii sau investiții.
Din acest punct de vedere, proiectul reprezintă o schimbare clară: instituțiile finanțate de județ primesc instrumentele pentru a deveni, cel puțin parțial și pentru anumite activități, autofinanțate.
Administrația județeană încearcă să pună la lucru patrimoniul și serviciile instituțiilor subordonate și să creeze surse de finanțare suplimentare, într-un an în care o parte dintre veniturile și finanțările programate la bugetul județului se realizează cu întârziere.
