Să mâncăm sănătos pare una dintre cele mai simple recomandări din lume. Rețelele sociale au transformat însă uneori această idee într-o competiție: fără zahăr, fără gluten, fără alimente „rele”, doar produse „curate”, ingrediente perfecte și reguli tot mai stricte. Un studiu recent arată cât de ușor poate aluneca mesajul despre sănătate de la echilibru la perfecționism.
Când „sănătos” începe să însemne „perfect”
Dacă deschizi TikTok sau Instagram, nu trebuie să cauți prea mult până apar farfurii impecabile, liste cu alimente interzise, produse prezentate drept „toxice” și rețete care promit o versiune mai bună a noastră. Unele mesaje sunt utile. Problema apare atunci când sănătatea este redusă la o colecție de reguli pe care trebuie să le respectăm fără abatere.
Cercetătorii de la Flinders University au analizat 300 de postări populare de pe TikTok și Instagram, etichetate #healthylifestyle, #nutrition și #cleaneating. Aproape două treimi dintre postări au prezentat corpul într-un mod obiectivizant, iar aproape o treime au promovat restricții sau reguli alimentare. În una din cinci postări, alimentele erau împărțite în „bune” și „rele”.
Mai mult, 67% dintre postările analizate puneau accent pe „clean eating” sau pe alimentația sănătoasă, iar trei sferturi promovau suplimente sau „superalimente”, uneori fără suficient context științific. Algoritmul are și el un rol. Când un utilizator urmărește constant videoclipuri despre diete, slăbit sau „clean eating”, este posibil ca platforma să îi ofere în continuare conținut asemănător. În felul acesta, o idee repetată de zeci de ori poate începe să pară o regulă universală, chiar dacă este doar opinia unui creator.
De aici apare una dintre capcanele internetului: nu vedem neapărat imaginea completă, ci o selecție de mesaje care seamănă între ele. Iar ceea ce se repetă foarte mult poate căpăta, în ochii publicului, o autoritate pe care nu o are neapărat.
Când mâncarea începe să aibă „valoare morală”
Un măr nu este „bun”, iar o prăjitură nu este „rea”. Sunt alimente diferite, cu proprietăți și valori nutriționale diferite. Totuși, pe internet, limbajul despre mâncare ajunge adesea să semene cu un cod moral: ai fost „cuminte” dacă ai mâncat ceva sănătos și ai „trișat” dacă ai ales desertul.
Dacă fiecare alegere este judecată ca fiind corectă sau greșită, alimentația poate deveni o sursă de vinovăție în loc să rămână o parte normală a vieții.
Cercetarea de la Flinders University atrage atenția tocmai asupra acestei treceri de la interesul firesc pentru sănătate la o preocupare rigidă pentru „puritatea” alimentelor. Cercetătorii fac legătura între astfel de mesaje și atitudini asociate cu ortorexia nervoasă, termen folosit pentru preocuparea excesivă față de consumul de alimente considerate sănătoase sau „pure”. Important este că studiul a analizat conținutul postărilor, nu a stabilit că persoanele care le urmăresc dezvoltă automat o astfel de problemă.
Când sănătatea ajunge să fie măsurată în oglindă
O altă problemă este că mesajele despre alimentație vin adesea la pachet cu imaginea corpului. În multe postări, sănătatea nu mai este prezentată prin energie, stare de bine sau echilibru, ci printr-un anumit tip de siluetă.
În studiul analizat, cercetătorii au observat frecvent asocierea dintre alimentație și un aspect fizic slab sau tonifiat. Mesajul implicit devine simplu: dacă mănânci ca persoana din videoclip, vei ajunge să arăți ca ea.
Numai că organismul nu funcționează după o astfel de formulă. Greutatea, forma corpului și felul în care reacționează fiecare persoană la alimentație sunt influențate de mai mulți factori, inclusiv genetică, stil de viață și contextul individual.
Cine ne spune ce este „sănătos”?
Studiul a mai găsit un detaliu important: 78% dintre creatorii de conținut analizați nu aveau o calificare profesională relevantă pentru informațiile de sănătate pe care le prezentau. Cercetătorii au clasificat peste două treimi dintre informațiile analizate drept înșelătoare sau înșelătoare prin prezentare, în timp ce profesioniștii din domeniul sănătății au oferit mai frecvent informații conforme cu dovezile disponibile.
Într-o perioadă în care aproape orice aliment poate fi transformat peste noapte într-un „superaliment”, iar altul într-un dușman al sănătății, poate cea mai utilă regulă este să fim atenți la sursa informației.
Sănătatea nu trebuie să fie o competiție
Mesajele care promit o viață mai sănătoasă pot ajunge să afecteze relația cu mâncarea atunci când transformă alimentația într-un sistem de reguli imposibil de încălcat.
O alimentație echilibrată nu trebuie să arate perfect în fiecare zi. Nu trebuie să existe o farfurie „instagramabilă” la fiecare masă și nici sentimentul că un desert anulează toate alegerile bune făcute în restul zilei.
Cercetătorii nu spun că oamenii ar trebui să renunțe la interesul pentru alimentația sănătoasă. Din contră, mesajul lor este că sănătatea nu poate fi redusă la perfecțiune, restricție sau aspect fizic.
Poate că acesta este lucrul pe care merită să ni-l amintim atunci când derulăm următorul videoclip cu o dietă-minune: să mâncăm mai sănătos este un obiectiv rezonabil. Să încercăm să mâncăm perfect, însă, este cu totul altceva.
Citește și: Cascada care „sângerează” în Antarctica. Misterul apei roșii care iese dintr-un ghețar
