Un cioban, de 40 de ani, din loclitatea argeşeană Codeni, a fost atacat duminică de către un urs, după ce bărbatul a încercat să omoare animalul pentru că aceasta fura şi mânca oi, conform rtv.net. Ciobanul se afla la stână şi a aşteptat cu o bâtă şi un topor apariţia ursului pentru a-l omorî.
Din păcate, încercarea sa s-a dovedit a fi tragică, bărbatul fiind rănit şi muşcat de coapsa stângă.
Un echipaj SMURD urmează să îl preia pe bărbat, care se află într-o stare stabilă, pentru a-l transporta la spitalul din Câmpulung Muscel.
Un cioban, atacat de un urs după ce a încercat să-l omoare
Judecătoarea Veronica Cârstoiu, cercetată pentru luare de mită
CSM şi-a dat acordul pentru reţinerea şi arestarea magistratului Veronica Cîrstoiu, cercetată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, care a făcut parte şi din completul care a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). Procurorii anticorupție au dispus vineri seară reținerea Veronicăi Cîrstoiu. Procurorii vor solicita Curții de Apel București arestarea preventivă a acesteia și a fiului său, Florin Cergan, pe un termen de 29 de zile.
Judecătoarea Veronica Cârstoiu, de la CAB, este cercetată pentru corupţie, iar fiul ei a fost reţinut pentru că ar fi intermediat primirea a 50.000 de euro de către aceasta, de la mai multe persoane care doreau soluţii favorabile în unele dosare şi care ar fi dat anterior un milion de euro. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a încuviinţat vineri, la solicitarea DNA, reţinerea şi arestarea preventivă a judecătoarei Veronica Cîrstoiu.
Veronica Cîrstoiu, judecător la Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, este cercetată pentru luare de mită şi complicitate la trafic de influenţă, a anunţat, vineri, Direcţia Naţională Anticorupţie, într-un comunicat de presă.
În acelaşi dosar este cercetat şi fiul judecătoarei, Florin Cergan, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Potrivit procurorilor, persoane interesate în soluţionarea favorabilă a unor dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată au remis prin intermediar, în mai multe tranşe, sume de bani în cuantum de peste un milion de euro, „în scopul obţinerii unor soluţii favorabile în cauze penale“.
„În acest context, în seara zilei de 8 august 2013, una din tranşele de bani, în cuantum de 50.000 de euro, a fost primită de Cergan Florin pentru a o remite mamei sale, Cîrstoiu Veronica. Aceasta, la rândul său, potrivit înţelegerii cu persoanele implicate şi interesate, urma să transmită această tranşă unuia dintre judecătorii învestiţi cu judecarea uneia dintre cauzele respective“, potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale.
Florin Cergan a fost prins în flagrant, joi seară, procurorii dispunând vineri reţinerea lui pentru 24 de ore. Acesta va fi prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Procurorii DNA au solicitat, vineri, Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători avizul pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a Veronicăi Cîrstoiu.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu lucrători din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi al Direcţiei Generale Anticorupţie.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, parte din completul care a anulat condamnarea lui Dinel Staicu
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, cercetată pentru luare de mită şi trafic de influenţă, a făcut parte din completul care a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase definitiv, în 4 aprilie 2011, pe Dinel Staicu, la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării BIR, instanţa reducând cu cinci ani pedeapsa primită de acesta la Tribunalul Capitalei.
Omul de afaceri, care îşi schimbase numele în Dinel Nuţu, a fost atunci de negăsit, astfel că instanţa de executare a pedepsei l-a dat în urmărire naţională pe vechiul nume.
Noul nume al lui Dinel Staicu a devenit legal la 1 aprilie 2011, când omul de afaceri şi-a ridicat noua carte de identitate, însă autorităţile au fost informate de această schimbare în 6 aprilie 2011, după ce, la cererea jurnaliştilor, au fost solicitate informaţii de la Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date.
Astfel, în 7 aprilie 2011, Dinel Nuţu a fost dat în urmărire internaţională, pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare.
Dinel Nuţu a fost prins în 19 aprilie 2011, în localitatea Mako din Ungaria, ulterior fiind adus în ţară şi încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Acesta a atacat decizia din 4 aprilie 2011 cu o contestaţie în anulare. Astfel, în 22 februarie 2012, un complet din care făceau parte judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a decis încetarea procesului penal pornit împotriva lui Dinel Nuţu, anularea mandatului de executare a pedepsei emis pe numele acestuia şi a dispus punerea de îndată în libertate a condamnatului, întrucât există autoritate de lucru judecat, în sensul că o altă instanţă s-a pronunţat pe acuzaţiile aduse acestuia.
Judecătoarele din completul Curţii de Apel Bucureşti care a anulat sentinţa lui Dinel Staicu şi-au motivat decizia prin aceea că în cazul acestuia a existat o dublare a procedurilor judiciare, totul începând de la înregistrarea a două sesizări cu acelaşi obiect la Inspectoratul General al Poliţiei Române-Bucureşti şi Inspectoratul Poliţiei Judeţene (IPJ) Dolj.
Instanţa preciza că, dacă s-ar fi avut în vedere adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie-Serviciul Teritorial Craiova care a trimis la DNA-Structura Centrală un referat cu propunere de declinare şi de neîncepere a urmăririi penale, în dosarul 56/P/2006, finalizat cu decizia penală 292/11 martie 2010 a Curţii de Apel Craiova – Secţia penală, s-ar fi evitat cercetări sau urmăriri penale paralele.
În opinia celor trei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, după ce se pronunţă o hotărâre definitivă, iar ulterior se face o nouă judecată pentru aceeaşi faptă, chiar sub o altă încadrare juridică, şi se pronunţă o nouă hotărâre definitivă, se impune desfiinţarea celei de a doua hotărâri definitive dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
„În cauza de faţă este evident că nu s-a procedat aşa. Astfel, s-a ajuns ca, în urma unor disjungeri şi declinării, fapte care în substanţa lor sunt aceleaşi, acestea să fie cercetate în mai multe proceduri, neavând importanţă că în fiecare procedură s-au dat faptelor încadrări juridice diferite“, au notat judecătoarele, în motivarea deciziei.
Judecătoarele Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu au fost cercetate de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu în legătură cu modul în care au decis anularea deciziilor anterioare ale instanţelor prin care Dinel Staicu a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul fraudării BIR.
În final, DNA a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei judecătoare, care, în paralel, erau verificate disciplinar de către Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM a respins în 4 decembrie 2012, ca neîntemeiată, acţiunea disciplinară împotriva judecătoarelor Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă.
Veronica Cîrstoiu, judecător la Secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti, este cercetată pentru luare de mită şi complicitate la trafic de influenţă, a anunţat, vineri, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
În acelaşi dosar este cercetat şi fiul judecătoarei, Florin Cergan, pentru complicitate la trafic de influenţă.
Cătălina Cocoloş – Mediafax
Monedele dacice recuperate din SUA şi Germania, expuse la Muzeul de Istorie
Cele 49 de monede dacice de tip Koson recuperate din Statele Unite ale Americii, împreună cu lotul de cinci monede dacice din aur şi 14 podoabe dacice din argint, părţi ale unui tezaur mai mare, recuperate din Germania, vor fi expuse, începând cu 14 august, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
Microexpoziţia va fi deschisă în perioada 14 august – 14 noiembrie, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Capitală, pe coridorul care duce spre expoziţia permanentă a Tezaurului Istoric, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.
Cele 49 de monede dacice din argint (drahme) de tip Koson fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat emiterea lor – Koson. Acestea au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 – 29 î.e.n. Dintre cele 49 de piese recuperate, 30 aparţin tipului monetar „clasic“, care reia reprezentările şi legendele de pe staterii de aur ai suveranului Koson, unul dintre urmaşii lui Burebista. Celelalte 19 drahme de argint aparţin tipului monetar cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I.
Cele cinci monede dacice din aur recuperate din Germania în luna iulie sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 – 29 î.e.n.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă. Toate aceste monede şi podoabe dacice, foarte rare, au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.
Mediafax
337 de milioane de euro – evaziunea fiscală în sectorul pâinii într-un an
Evaziunea fiscală în sectorul pâinii a însumat anul trecut 1,5 miliarde de lei (337 de milioane de euro), reprezentând două milioane de tone de făină şi pâine, aproape 60% din totalul producţiei din România, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Producţia totală de făină şi pâine a fost anul trecut de 3,44 milioane de tone, din care doar 1,47 milioane de tone fiscalizată. „Evaziunea fiscală a înregistrat creşteri spectaculoase numai în perioadele în care cota TVA a crescut. În perioada 1999-2004, din cauza majorării TVA de la 11 la 19%, evaziunea fiscală a crescut cu 1,3 milioane de tone de pâine. În perioada 2004-2010, când nu s-a înregistrat majorare la TVA, evaziunea fiscală a rămas la circa un milion de tone de pâine anual. În perioada iulie 2010-2012, când cota TVA a crescut de la 19 la 24%, evaziunea fiscală a mai crescut cu 300.000 de tone pe an“, arată Ministerul Agriculturii.
Instituţia estimează că reducerea TVA, de la 1 septembrie, de la 24% la 9% va creşte producţia de făină şi pâine fiscalizată cu circa 1,4 milioane de tone, la 2,8 milioane de tone, va creşte numărul angajaţilor legali cu circa 8.500 de persoane, iar preţul pâinii la raft va scădea.
Guvernul a avizat, săptămâna trecută, reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea, tot din septembrie, a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.
Mediafax
Producţie mare de grâu şi secară pentru România în acest an
Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, a anunţat vineri ministrul agriculturii, Daniel Constantin.
„Anul acesta am avut o producţie record de grâu şi secară, cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani. Nu stăm rău nici din punct de vedere al calităţii, dar cantitatea de grâu pentru panificaţie este mai mică decât cea dintr-un an de secetă (cum a fost 2012 – n.r). Nu sunt scăderi dramatice“, a arătat Constantin într-o conferinţă de presă.
El a precizat însă că nu vor fi necesare importuri de grâu pentru panificaţie şi există cantităţi şi pentru export.
Referitor la preţ, Constantin a arătat că acesta este dat de piaţă.
„Când producţia este mică, preţul este mare, când producţia este mare, preţul este mic“, a afirmat ministrul agriculturii, adăugând că preţul de intervenţie nu îi ajută pe fermieri, pentru că este mai mic comparativ cu cel din piaţă.
Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi secară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivată a fost de două milioane de hectare, similară celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg la hectar în 2012.
O producţie-record a fost înregistrată şi la orz şi orzoaică, precum şi la ovăz şi rapiţă.
La orz şi orzoaică, producţia s-a situat la 1,5 milioane de tone, cea mai mare din ultimii 23 de ani, cea de ovăz a fost de 362.137 tone, iar cea de rapiţă – de 647.811 tone, de circa şase ori mai mare decât cea de anul trecut.
Potrivit ministrului, creşterile de producţie au fost favorizate de vremea prielnică, dar şi de subvenţiile cuvenite agricultorilor alocate mai devreme decât în anii anteriori şi de sprijinul acordat de autorităţi pentru irigaţii.
Mediafax
Sport pentru elevii din mediul rural
Un număr de 75 de copii din mediul rural participă sâmbătă dimineaţă la minicampionatul de fotbal care se desfăşoară pe terenul de sport de la Malu Mare. Competiţia are drept scop educarea copiilor prin prisma sportului şi integrarea în comunitate a celor proveniţi din medii defavorizate. „Copii care participă la această competiţie, care începe de la ora 9.00, provin de la Ocolna, Bratovoieşti, Gângiova, Mărşani şi Malu Mare. Încercăm să le insuflăm dorinţa de a face sport, şi chiar sport de performanţă. Dar, pentru a-i descoperi pe cei cu aptitudini, organizăm astfel de acţiuni în care să se poată evidenţia. În juriu vor fi atât inspectori şcolari de specialitate, cât şi reprezentanţi ai Asociaţiei Judeţene de Fotbal. Aşteptăm cât mai mulţi copii să se înscrie în aceste activităţi, de la care pot învăţa practic atât despre activitatea în echipă, cât şi despre beneficiile mişcării asupra sănătăţii“, a precizat Alexandru Dicu, organizator al evenimentului prin Serviciul Social al Primăriei.
Participanţii la competiţia sportivă vor fi răsplătiţi cu rechizite, acordate cu ajutorul fundaţiei „Terres des Hommes“, care sprijină tinerii din medii defavorizate.
Carmen Rusan
Zilele culturii populare
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj organizează, în perioada 12 – 15 august, Zilele culturii populare. La Târgu Jiu sunt aşteptaţi, ca în fiecare an, meşteri populari din toată ţara, dar şi artişti de renume din folclorul românesc, care vor participa la festivalurile anunţate de instituţiile organizatoare. Manifestările vor debuta la Târgu Jiu cu cea de-a VIII-a ediţie a Târgului meşterilor populari. Vor mai avea loc lansări de carte şi vernisaje de expoziţii. În cadrul aceluiaşi eveniment mai este programat şi Festivalul cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc „Tismana 2013“. Festivalul se va desfăşura în centrul civic al oraşului Tismana. Parteneri ai organizatorului sunt: Consiliul Judeţean Gorj, Primăriile Târgu Jiu, Albeni, Bărbăteşti, Hurezani, Tismana, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului“, Şcoala Populară de Artă Târg Jiu.
Eugen Măruţă
Personalitatea săptămânii
Panait Istrati
Panait Istrati s-a născut în Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec. A copilărit în Baldovinești, a terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Ca și Maxim Gorki, scriitorul rus cu care a fost comparat adesea, și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne.
Primele încercări literare datează din 1907, cu preponderență făcând publicistică în presa muncitorească din România, debutul fiind articolul „Hotel Regina“ în revista România muncitoare. Între 1910-1912 își publică, în aceeași revistă, primele povestiri: „Mântuitorul“, „Calul lui Bălan“, „Familia noastră“, „1 Mai“. Colaborează și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. Se apropie de cercurile socialiste.
Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921, pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze cariera de scriitor. Povestirea „Chira Chiralina“ a fost publicată în 1923, cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat romanele: „Ciulinii Bărăganului“, „Les récits d’Adrien Zograffi“ („Povestile lui Adrian Zograffi”).
La înot în Craiova
Mulţi dintre copiii din Craiova aleg să înveţe să înoate vara, profitând de soare şi de vacanţă. În oraş, în această perioadă sunt deschise multe bazine unde părinţii îi pot înscrie pe cei mici la cursurile de înot. Probleme apar însă atunci când vremea se răceşte pentru că în Craiova există o singură piscină acoperită.
Încă de la orele dimineţii, piscinele din Craiova sunt pline de copii care învaţă să înoate. Aceştia sunt aduşi de părinţi, care înţeleg importanţa acestui sport în dezvoltarea organismului micuţilor. La piscina Plus Aqua, copiii ascultă cu atenţie îndrumările profesorului. „Pregăteşte-te acum să sari. Încearcă să te menţii la suprafaţă şi nu uita să respiri corect, altfel nu o să reuşeşti“, se aude glasul antrenorului, care se plimbă printre copii.
Startul se dă la ora 11.00 şi, timp de două ore, copiii devin prietenii apei. Vârsta minimă pentru cei care vor să urmeze cursurile de înot este de cinci ani. Cursurile sunt organizate pe lecţii. În general, se fac între patru şi 12 şedinţe de înot. „Dar acestea nu sunt suficiente pentru a aprofunda tainele înotului“, ne spune unul dintre antrenori.
După numai câteva şedinţe, copiii scapă de teama înecului şi îşi formează reflexele. Profesor de înot de 41 de ani, Cristian Corneanu povesteşte cum se desfăşoară o şedinţă de înot. „Copiii învaţă mişcări de picioare, de braţe, craul şi delfinul. Cel mai greu de învăţat este cum să respiri corect atunci când înoţi. 80% dintre copii învaţă să dea din picioare şi din braţe cât de cât corect, şi să întoarcă capul pentru respiraţie“, spune antrenorul, care se pregăteşte pentru o nouă lecţie.
Înotul dezvoltă, menţine şi întreţine corpul
Nataţia este una dintre cele mai complexe activităţi sportive, care are multiple beneficii asupra organismului, precum stimularea circulaţiei sângelui, creşterea imunităţii şi a rezistenţei cardiace şi pulmonare. Înotul, practicat încă din copilărie, duce la dezvoltarea tuturor grupelor de muşchi. Pe cei mici îi ajută cel mai mult la creştere, le întăreşte musculatura, mănâncă şi dorm mult mai bine. O bunică şi-a înscris la cursuri nepoţica de numai şapte ani şi deja vede rezultatele. „O dezvoltă foarte bine, îi întăreşte organismul şi deja văd că nu mai răceşte des“, mărturiseşte Adriana Vlădoi, în timp ce îşi priveşte nepoata care face valuri în apă. Dacă părinţii găsesc înotul benefic pentru sănătate, pentru prichindei bălăceala în apă înseamnă distracţie. „Sunt de o lună la cursurile de înot şi îmi place mult să vin aici. Am învăţat să înot pe faţă, pe spate, să fac pluta şi am sărit de la 1,50 metri. Şi aş vrea să pot veni şi iarna să înot“, spune Mihai Goga, care tocmai a ieşit din apă şi se şterge cu prosopul. Mihăiţă nu a venit singur la aceste cursuri, ci este însoţit de mama şi fratele său. Lavinia Goga, mama băieţilor, este conştientă de importanţa sportului în viaţa copiilor săi. „Îmi duc ambii copii la înot şi tenis, pentru sănătate şi pentru ca să li se dezvolte corpul armonios. Am un nepoţel căruia i s-a recomandat să facă înot ca să se dezvolte. Are nevoie şi de gimnastică medicală, dar l-au trimis şi la înot pe tot timpul anului“.
Numai o piscină acoperită până acum
Cei care au nevoie sau vor să facă înot şi după ce vremea se răceşte nu au prea multe posibilităţi. Există doar o piscină acoperită în oraş până acum, la Helin. Craiovenii care au nevoie de recuperare prin înot se lovesc de această problemă. „Prinde foarte bine iarna o piscină acoperită. Pentru recuperare sunt foarte bune, dar şi pentru cei care vor să înoate pe tot parcursul anului“, spune o femeie, care se ascunde de razele soarelui sub o umbrelă. Antrenorii de înot susţin şi ei că este nevoie de mai multe piscine acoperite în oraş. „Facem cursurile de înot la piscina descoperită cât ne permite timpul, iar după aceea o să ne mutăm la cea acoperită, care se va deschide vara aceasta. Atunci cursurile se vor desfăşura tot anul şi la piscina Plus Aqua. Este nevoie de piscine acoperite pentru că sunt foarte multe persoane care au nevoie de recuperare sau, pur şi simplu, caută distracţia de vară“, declară Virgil Niţoiescu, unul dintre antrenorii care le învinge copiilor frica de apă. Această idee o susţine şi profesorul Cristian Corneanu: „Deocamdată, în Craiova avem o singură piscină acoperită, cea de la Helin, dar până la sfârşitul acestei luni o să se deschidă şi piscina Aqua Plus“.
Scurte ştiri
Şcolile, somate să înceapă pregătirile pentru toamnă
Perioada examenelor naţionale s-a finalizat în bună parte, iar până la începutul noului an şcolar a mai rămas aproape o lună. În aceste condiţii, directorii unităţilor de învăţământ au fost somaţi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj să înceapă pregătirile pentru a-i primi pe elevi. Au fost transmise, şi obiectivele, unul din punctele importante fiind autorizarea unităţilor şcolare. În anul şcolar trecut, din 708 şcoli şi grădiniţe existente în judeţul Dolj, 208 nu au avut autorizaţie de funcţionare pentru că nu întruneau condiţiile minime de igienă. Pentru a asigura sănătatea copiilor, o unitate de învăţământ trebuie să aibă cel puţin apă curentă şi toalete în interior. Problema există în special în mediul rural, dar multe primării spun că nu sunt bani pentru astfel de investiţii. De altfel, directorii trebuie să asigure igienizarea claselor, dar şi achiziţionarea mobilierului pentru clasa pregătitoare. Nu este însă nici prea mult timp pentru a face astfel de lucrări. Stadiul în care sunt unităţile va fi raportat pe 20 august, termen la care probabil se aşteaptă să fie finalizate în mare parte pregătirile.
Carmen Rusan
Sesiune de informare la ITM
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj organizează o sesiune de informare şi conştientizare a autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la reglementările în vigoare, în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Evenimentul va avea loc la Târgu Jiu, în ziua de 13 august, la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, str. 14 Octombrie nr. 154 , între orele 9.00 – 12.00. La eveniment sunt invitaţi să participe primarii şi reprezentanţi de specialitate ai tuturor primăriilor din judeţul Gorj.
Eugen Măruţă
Apă cu cisterna pentru sute de familii
Sute de familii din localităţile gorjene Voiteştii din Deal şi Ohaba, comuna Bălăneşti, primesc apă cu cisterna. Primăria Bălăneşti a început de vineri să folosească două cisterne pentru a transporta apă în cele două zone aflate la capătul reţelei. Primarul Ovidiu Pungan a declarat că, din cauza secetei, debitul apei a fost grav afectat. Dacă nu va ploua în următoarele zile, şi alte sate ar putea suferi din lipsa apei. Edilul a mai declarat că a cerut ajutorul autorităţilor judeţene, dar până în prezent nu a primit vreun răspuns. Nici în comuna Turcineşti reţeaua de apă potabilă nu funcţionează, deşi este printre ultimele puse în funcţiune în judeţ. Cetăţenii se alimentează de la fântâni, însă nu se ştie cât va mai fi apă şi în puţurile din gospodării.
Eugen Măruţă
Alin Apostol, noul purtător de cuvânt al IPJ Dolj
Inspectoratul de Poliție Judeţean (IPJ) Dolj are, începând de vineri, un alt purtător de cuvânt. Inspectorul principal Alin Apostol, de la Serviciul Rutier Dolj, l-a înlocuit în funcţie pe comisarul-șef Adrian Căpraru. Acesta din urmă a fost numit la comanda Secției 5 de Poliție din Craioviţa Nouă, după ce a câştigat concursul pe postul rămas vacant după pensionarea comisarului-șef Cornel Tomescu. „Am încredere că noul şef al Secției 5 va asigura în continuare climatul de ordine şi siguranţă în Craioviţa Nouă. Nu ne-a fost uşor să găsim un nou coleg care să aibă aptitudini de comunicare pentru postul de purtător de cuvânt. L-am ales pe Alin Apostol, absolvent al Academiei de Poliţie, şi vă rog să-i acordaţi toată încrederea necesară“, a spus inspectorul-şef Constantin Nicolescu, şeful IPJ Dolj. La finalul schimbării de ştafetă de la IPJ, Adrian Căpraru i-a urat înlocuitorului său succes şi multă răbdare.
Marian Apipie
