Bursa: Organizatie privata sau de stat, specifica economiei de piata, infiintata pe baza de lege si supravegheata de stat, cu scopul incheierii de tranzactii fara prezentarea, predarea sau plata concomitenta a obiectului tranzactiei, dupa o procedura bine stabilita. Bursa intruneste intr-un local propriu, la intervale de timp scurte, de obicei zilnic, pe reprezentantii autorizati ai comertului si bancilor, precum si pe alte persoane participante la afaceri. Intr-o sedinta de bursa se prezinta pe de o parte cererile pentru valorile care se negociaza, iar pe de alta parte ofertele de asemenea valori. In functie de marimea cererii si ofertei, bursa stabileste pretul sau cursul valorilor negociate. Mijloacele moderne de telecomunicatii transmit imediat aceste preturi sau cursuri la toate bursele din lume, tranzactiile constituind un mijloc de formare a pretului mondial. De obicei, tranzactiile au loc prin strigari publice in ringul bursei si sint perfectate apoi in contracte scrise. Tranzactiile pot fi efective, cind plata si respectiv livrarea marfii se face imediat. Forma cea mai caracteristica de realizare a afacerilor la bursa o constituie tranzactiile la termen, care genereaza mari speculatii si jocuri de bursa.
Dictionar economic
Presedintele Romaniei pledeaza pentru dinamizarea politicii externe
Presedintele Ion Iliescu a pledat ieri in fata ambasadorilor si consulilor Romaniei, pentru dinamizarea politicii externe in perspectiva integrarii in structurile europene si euroatlantice. Presedintele Iliescu a aratat ca politica externa si diplomatia romaneasca trebuie sa se concentreze asupra sustinerii obiectivelor nationale pe plan international. El a adaugat ca ambasadorii trebuie sa dea dovada de consecventa, hotarire si profesionalism in promovarea politicii externe. Iliescu a aratat ca prioritatile politice externe ale Romaniei sint: integrarea in UE si NATO, dezvoltarea echilibrata si durabila a economiei nationale ca o preconditie a aderarii la UE, afirmarea distincta a identitatii Romaniei pe scena internationala, adoptarea aquis-ului comunitar in legislatia nationala, consolidarea protectiei drepturilor cetatenilor, dezvoltarea relatiilor cu toate statele. Presedintele a precizat ca Romania nu practica o abordare exclusivista in relatiile cu alte tari si doreste sa dezvolte relatii bune cu toate statele. Seful statului a apreciat ca diplomatia romaneasca este datoare sa informeze corect tara in legatura cu starea de spirit din strainatate si sa anticipeze evolutiile benefice pentru Romania. De asemenea, sa utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru informarea asupra realitatilor romanesti. Iliescu a declarat ca trebuie depuse eforturi pentru demontarea imaginii defavorabile asupra Romaniei, dar fara a polei realitatile. „Prezentam Romania asa cum este ea“, a adaugat presedintele. Acesta a pledat pentru o „diplomatie demna“. „Cei care merg cu caciula in mina si cu spinarea plecata nu cistiga nimic“, a afirmat presedintele. El a apreciat ca exista elemente pentru a sustine cu demnitate interesele tarii. Seful statului a afirmat ca Romania trebuie sa devina o prezenta activa in cadrul dezbaterilor internationale si in special in privinta viitorului Europei. Presedintele Iliescu a anuntat initierea unui dialog intre institutile statului, partidele politice si societatea civila pentru elaborarea unui document de pozitie nationala a Romaniei in legatura cu viitorul Europei.
Romania doreste continuarea cooperarii
cu Iugoslavia, activitati concrete cu Bulgaria si este disponibila cooperarii
cu Ungaria
Bucurestiul urmareste continuarea cooperarii cu Iugoslavia, activitati concrete cu Bulgaria si va arata disponibilitate pentru colaborarea cu Ungaria, a declarat ministrul roman de externe. „Vom continua demersurile pentru perfectarea unei intilniri la Bucuresti intre premierii Romaniei si Serbiei, precum si vizita la Bucuresti a premierului Iugoslaviei“, a precizat ministrul de externe. „Cu Bulgaria trebuie sa utilizam momentul deschis de vizita premierului pentru a determina activitati concrete pe linia cooperarii regionale. Obiectivele noastre fundamentale in privinta integrarii europene si euroatlantice coincid cu cele ale partenerilor nostri bulgari. De aceea, conlucrarea apropiata, in sensul parteneriatului de buna vecinatate dintre tarile noastre“, a adaugar Mircea Geoana.
In ceea ce priveste relatia cu Ungaria, Romania va continua sa demonstreze disponibilitatea de a lucra cu partenerii unguri atunci cind este vorba de proiecte in avantajul reciproc. „Cu prilejul viitoarei Comisii interguvernamentale romano-ungare de la Budapesta vom analiza cu partenerii unguri un pachet de proiecte concrete, care sa atraga eventual si interesul altor vecini si sa stimuleze imaginea europeana a cooperarii noastre cu Ungaria“, a afimat ministrul de externe. In relatia cu Ucraina se va relansa dialogul bilateral marcat de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera si spatiul maritim si se are in vedere „un pachet economic consistent care sa includa atit noi proiecte bilaterale de cooperare, cit si modalitatile de transformare a datoriilor ucrainene de la Combinatul Krivoi Rog“, a declarat ministrul Mircea Geoana.
Romania urmareste revitalizarea legaturilor economice cu partenerii din afara spatiului euroatlantic
Romania urmareste revitalizarea legaturilor economice cu partenerii din afara spatiului euro-atlantic si doreste construirea unei relatii de parteneriat cu Federatia Rusa, a declarat Mircea Geoana. Revitalizarea legaturilor economice cu statele din afara spatiului euroatlantic urmareste redeschiderea pietelor de desfacere pentru produsele romanesti, in special in America Latina, tarile arabe si Asia (China, Vietnam, Coreea), identificarea partenerilor stabili pentru aprovizionarea cu materii prime, in special prin barter cu produse romanesti, din Africa, zona Caucazului si Asia Centrala si recuperarea datoriilor contractate inainte de 1990.
Ministrul de externe le-a cerut ambasadorilor sa faca, pina astazi, un inventar de oportunitati care sa fie discutat cu ministere de profil, cu asociatiile private ale intreprinzatorilor si exportatorilor din Romania. Dimensiunea economica a politicii externe va continua sa incurajeze comertul liber ca instrument concret al dezvoltarii economice si „atragerea de investitii serioase in Romania, care sa creeze noi locuri de munca si care sa sporeasca nivelul de competitivitate al economiei romanesti“, a declarat ministrul de externe. „Pentru aceasta, pasii cruciali vor fi facuti in masura in care actiunea politica externa va fi pe deplin acoperita de progresele interne privind intarirea mecanismelor economiei de piata“, a adaugat Mircea Geoana. Evaluarea rezultatelor concrete ale misiunilor diplomatice va tine cont si de promovarea intereselor economice ale Romaniei si eficienta incurajarii investitiilor straine. La Departamentul Comertului Exterior din MAE s-a proiectat un mecanism prin care firmele romanesti vor putea solicita sprijinul oficiilor diplomatice pentru sustinerea intereselor lor de promovare in exterior. Centrul Roman pentru Comert Exterior va trebui sa devina principalul portal de informare, documentare si relationare a MAE cu mediul oamenilor de afaceri romani, a precizat ministrul de externe. MAE se va implica sistematic prin demersuri politico-diplomatice si va urmari sustinerea intereselor Romaniei in raporturile cu FMI si Banca Mondiala si in acest scop va fi incurajata integrarea in sistemul diplomatic a tot mai multi diplomati cu buna pregatire in domeniul financiar-bancar.
Privatizarea Alro si Alprom
Autoritatea pentru Privatizare va incepe saptamina viitoare un proces de negociere privind privatizarea Alro si Alprom cu Banca Mondiala, a anuntat ieri ministrul autoritatii pentru privatizare, Ovidiu Musetescu, la Comisia de politica economica din Camera Deputatilor. Ovidiu Musetescu a precizat ca, la sfirsitul saptaminii, va veni la Bucuresti un expert al Bancii Mondiale. El a spus ca la negocieri se va analiza privatizarea celor doua societati, fie separat, fie impreuna, intr-un pachet procedural, astfel incit privatizarea sa fie una de succes si sa respecte exigentele de transparenta si performanta ale Bancii Mondiale. Musetescu a adaugat ca aceste societati se afla in programul PSAL I si ca privatizarea lor trebuie conexata, Alprom depinzind de Alro, care la rindul ei depinde de BBG Alum Tulcea, motiv pentru care aceste societati trebuie privite in ansamblu. Decizia referitoare la majorarea capitalului social al Alro a fost aminata 30 de zile pentru elaborarea unei strategii, avind in vedere si interesul Bancii Mondiale fata de cele doua societati, a precizat Musetescu.
El a aratat ca nu au existat obiectii ale FMI si Bancii Mondiale fata de privatizarea Alro, ci doar dorinta organismelor internationale financiare de a intelege procedura de privatizare si de a fi angajate negocieri cu toti potentialii ofertanti. In plus, guvernul trebuie sa indeplineasca si angajamentele si obligatiile luate prin acordul PSAL. Musetescu a spus ca guvernul nu a fost supus unor presiuni pe acest subiect, decizia guvernamentala fiind suverana. Totusi, el a spus in fata Comisiei de politica economica din Camera Deputatilor ca au existat retineri ale FMI si mai ales ale Bancii Mondiale referitoare la formula majorarii capitalului social la Alro, dar ca discutiile purtate de guvern cu cele doua organisme internationale financiare au relevat ca nu a existat un schimb suficient de informatii, cauzat de vacanta. El a mentionat ca FMI si Banca Mondiala nu vor neaparat un investitor strategic la Alro si Alprom, ci insista pe gasirea unei solutii de privatizare care sa respecte criteriile de transparenta si performanta.
Economia romaneasca ar avea mai mult de cistigat daca privatizarea societatii Alro Slatina s-ar realiza printr-o licitatie
Opinia Bancii Mondiale, prezentata si discutata cu guvernul roman, este ca economia romaneasca ar avea mai mult de cistigat daca privatizarea societatii Alro Slatina s-ar realiza printr-o licitatie si nu printr-o majorare de capital, a declarat Dan Petrescu, purtatorul de cuvint al misiunii bancii la Bucuresti. Peter Braun, vicepresedintele societatii Conef Bucuresti, membra a grupului Marco a declarat ieri ca grupul Marco International intelege si este de acord cu decizia autoritatilor romane de a amina majorarea de capital la Alro Slatina, intrucit asupra guvernului au fost exercitate presiuni foarte mari din partea Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International (FMI). „Nu au fost presiuni, ci discutii. Decizia va apartine executivului roman. Din moment ce Alro Slatina face parte dintr-un program convenit cu Banca Mondiala, respectiv PSAL I, banca intervine si discuta cu autoritatile romane in privinta alegerii celei mai bune solutii“, a precizat Petrescu. El a afirmat ca institutia financiara internationala considera ca privatizarea Alro Slatina printr-o licitatie va aduce un pret mult mai bun si mai multe beneficii statului roman. „Este vorba de transparenta si de competitie“, a adaugat oficialul Bancii Mondiale. Vicepresedintele Conef Bucuresti a afirmat ca asteapta definitivarea strategiei de vinzare a Alro, grupul Marco fiind hotarit sa participe la privatizarea societatii din Slatina, indiferent de metoda aleasa de statul roman.
„Formularea unei viziuni: transformarea viitorului NATO“
La Oslo, incep miine lucrarile simpozionului „Formularea unei viziuni: transformarea viitorului NATO“, manifestare internationala de un interes cu totul deosebit, la care doar ziarul nostru a fost invitat din mass-media romanesti. Organizatori sint Comandamentul suprem al fortelor aliate din Atlantic, Comandamentul unificat al fortelor armate americane, alaturi de Comandamentul NATO din Norvegia si ministrul apararii din aceasta tara. Printre invitatii de marca, alaturi de Lord Robertson, secretarul general al NATO, si dr. Javier Solana, Inaltul reprezentant al UE pentru politica europeana comuna externa, de aparare si securitate, se numara si generalul William F. Kernan, comandantul suprem al fortelor aliate din Atlantic, si dr. James Thomson, presedintele RAND Corporation. Printre numele binecunoscute, mai amintim pe Craig Mundie, vicepresedintele companiei MICROSOFT (departamentul „Strategii avansate“), apoi Antonio Rodota, directorul general al Agentiei Spatiale Europene, John Stewart, PDG-ul companiei DYNAMICS ELECTRONIC SYSTEMS, Johann Heitzmann, directorul general al companiei Dornier, amiralul Lanxade de la Agentia spatiala si de aparare aeronautica europeana si altii. O mentiune aparte pentru prezenta generalului Klaus Naumann, fostul presedinte al Comitetului militar al NATO, cel care va prezenta raportul legat de „Analiza necunoscutelor“.
Poate aceasta este definitia a ceea ce apare ca evident din zecile de luari de pozitii care se vor succeda in cele doua zile ale simpozionului, caci aparitia in acelasi spatiu a unor personalitati care apartin celor trei mari grupuri de interese care domina discutia despre viitorul NATO (politicieni, militari, industria de aparare) nu poate semnifica decit un singur lucru: am intrat in faza in care incep sa se defineasca liniile viitoarei configuratii a NATO pentru urmatoarea perioada. Iar faptul ca au fost invitati si citiva ziaristi din intreaga lume inseamna ca se doreste ca dezbaterea sa devina si publica, pentru a pregati in mod corespunzator Summit-ul de la Praga.
Dar, asa cum bine se stie, acolo se va consfinti o decizie. Ea se preconizeaza si se perfecteaza in asemenea forumuri, in contextul in care, la Strasbourg, pentru prima oara, un politician versat de talia si influenta lui Elmar Brok afirma in fata ziaristilor principiul, utilitatea si nevoia de a stabili o legatura de profunzime intre cele doua precese de extindere: cel al NATO si cel al UE. Acum este perioada in care, daca vrem, stim si putem, trebuie transmis – in asemenea forumuri – un mesaj extrem de clar privind nu un angajament in termeni generali, ci o „analiza de risc“, prin care sa se demonstreze in termeni indubitabili de ce Romania este absolut necesar sa fie luata in acest tip de calcul.
Computerele tuturor sint deschise, iar in termenii logicii de programare, acum se construiesc liniile de comanda. Acum. Nu miine, nu peste o luna, in orice caz nu peste un an. Orice mesaj este inclus in aceste linii de comanda si este prelucrat ca atare, de catre asemenea personalitati, cu puterea lor enorma de influenta si cu raza lor certa de actiune directa la nivelul a tot ceea ce inseamna structura de putere pe plan mondial.
Filozofia „portilor deschise“ mai este inca operanta atit in cazul NATO, cit si in cel al UE. Dar problema „calendarului“ este vitala pentru ca, daca nu este luata in seama corect in acest moment, ne putem trezi usor in fata unui alt tip de Cortina de fier, de data aceasta intre cei care sint „in sistem“ si cei lasati sa astepte la poarta. Nu putem sa ne permitem sa ignoram mesajele care ni se transmit, alegind, pentru bucuria integrarii europene, doar partea pozitiva si ignorind cu staruinta tot restul. Nu de altceva, dar s-ar putea, in conditiile in care ceilalti forteaza calendarul maritisului cu cele doua structuri mentionate, sa fim obligati sa acceptam statutul fetei care viseaza doar la acest lucru, nestiind cind s-ar putea si petrece. Cu riscul oricarui mariaj petrecut tirziu si sub oarece presiune a evenimentelor. Pe noi ne intereseaza insa sa vedem ce se va spune la Oslo, de unde vom reveni cu o serie de corespondente speciale.
Regele are dreptul la cimitirul din Azuga
Moment de bilant in domeniul retrocedarilor. Intr-o saptamina, au fost inregistrate peste 50 de mii de cereri. Faptul demonstreaza un adevar uitat: tara asta n-a fost a nimanui. Urmasii urmasilor se infiinteaza azi la primarii ca sa-si depuna cererile. Valoarea estimata a retrocedarilor ar fi de peste 2,5 miliarde de dolari. Cam cit a strins dl Isarescu, ca guvernator al Bancii Nationale. Intre solicitari, pamintul de sub hidrocentrale sau aeroporturi, lacuri de acumulare, spitale de nebuni, castele, castelase, blocuri, strazi, cai ferate, cimitire. Intre solicitanti, o sumedenie de cereri facute la plezneala, la fie ce-o fi, poate pica, poate apuc ceva. Polonia, pentru ca n-a gasit criterii de despagubire, nu da nimic inapoi. E vorba de imobile. Despre terenurile agricole nu se pomeneste, fiindca Polonia n-a avut parte de colectivizare. In ceea ce ne priveste, unele dintre cererile primite acum doua saptamini au si primit raspuns. Popescu nu va primi Castelul Huniazilor. Popescu va inchide ochii cu durerea in suflet ca nu va tropai ca proprietar pe culoarele a ceea ce credea ca i se cuvine. Regele Mihai insa a venit cu liste noi, cu amanunte la cererile anterioare. E firesc ca regele sa ceara. Dincolo de nobletea revendicarii, te misca rigoarea detaliului contabil si de cadastru. Nu e uitat nimic. 1,59 hectare, intr-un parc comunal, terenul pentru biserica si terenul pentru cimitir, din Azuga. Grajdul de jos, spalatoria, casa veche a gradinii, cu inventarul viu si mort. Greu sa apropii ideea de monarhie de dl Cozminca, dar in privinta vulpilor impaiate a avut dreptate. Drept e ca regele sa ceara. Una, alta. Daca nu le ia inapoi regele, le ia altul. Ale cuiva trebuie sa fie. Cit despre precizia dimensiunilor terenurilor, a exactitatii cifrelor, a scrupulozitatii dosarelor trimise primariilor, faptul nu tine de lacomie si „lipsa de boierie“, cum s-a zis. Regele e rege, nu boier. Faptul decurge din disciplina prusaca, din respectul fata de blazon. Din respectul pentru principiul monarhic. Cind Carol al II-lea (tatal lui Mihai) a taiat-o scurt, fugarit de legionari, a ajuns in Spania (care nu i-a priit deloc), la Hotel Andalusia Palace, cu 12 servitori, 52 de cufere, trei automobile si patru ciini. Ceva mai tirziu, aflat in Mexic si tinjind sa ajunga in Cuba, se straduia sa recupereze ceva din averea sa personala de 15 milioane de dolari blocata de Trezoreria Statelor Unite in 1940. Obsesia retrocedarilor e dar mai veche. Mai apoi, incercind sa puna piciorul pe pamint american, Carol se instaleaza la Rio cu 107 cufere si valize si doua automobile. Era cea mai mare incarcatura pentru un pasager, din istoria vasului de croaziera argentinian Rio Tunuyan. Se inchinau ziarele. Americanii tot nu l-au primit. Ba, la un moment dat, Truman i-a intors si spatele. Dar asta e alta chestiune. Ajuns, in sfirsit, definitiv in Portugalia, Carol reuseste sa faca o afacere ca lumea. Cumpara cu te miri ce o vila superba, vila Mar y Sol, in Estoril. Cu doar 19 mii de dolari. Dupa ce apucase, cu tot felul de pile, sa mai recupereze ceva din dolarii blocati de americani. Deci, istoria recuperarilor regale e mai veche. Contabilitatea intransigenta nu scade cu nimic din aura monarhica a familiei. Poate ca, in lumina celor de mai sus, pretentiile regale vor fi privite cu mai multa intelegere. Ele nu sint consecinta unor deteriorari de caracter, ca lacomia, nesatul – cum pare la prima vedere. Chiar nici atunci cind e vorba de un amarit teren de cimitir din Azuga.
Stiri diverse
Averea lui Toto Riina va fi vinduta la licitatie. Lingouri de aur si bijuterii in valoare de citeva sute de mii de euro, confiscate dupa arestarea, in 1993, a sefului mafiot Toto Riina, condamnat la detentie pe viata, vor fi vindute la licitatie pina la sfirsitul acestei luni, a anuntat ziarul Corriere della Sera. Toto Riina a fost considerat eminenta cenusie din spatele asasinatului comis in 1992 asupra judecatorilor antimafia Giovanni Falcone si Paolo Borsalino. Catalogul averii lui Riina are 206 obiecte confiscate in septembrie 1996 de la domiciliul lui Francesco Geraci, bijutier si amic al sefului mafiot. Averea cuprinde, intre altele, 32 de lingouri, 46 de bratari de aur, in diverse lucraturi, 24 de ceasuri cu diamante si alte 500 de piese din aur si argint. Conform publicatiei citate, evaluarea averii lui Riina a fost facuta in luna iulie de un serviciu guvernamental special insarcinat cu gestionarea averilor care au apartinut organizatiilor criminale. Comoara lui Riina a fost evaluata la 271.000 de euro, dar expertii spera ca licitatia sa tripleze aceasta suma. Banii adunati vor fi impartiti de Ministerul italian al Justitiei victimelor mafiei. Autoritatile italiene au insistat ca vinzarea la licitatie sa fie anonima – cumparatorul nu va sti care este provenienta exacta a obiectului achizitionat – si sa aiba loc departe de Sicilia, pentru ca membrii Cosa Nostra sa nu poata rascumpara piese ale colectiei Riina.
Doi noi ciini-roboti au fost lansati de compania Sony. Compania japoneza Sony a prezentat ieri doi dintre noii sai roboti de companie din familia ciinilor Aibo, caracterizati unul ca adorabil, iar celalalt rautacios. Cei doi roboti, care seamana foarte bine cu ciinii de plus, au fost numiti Latte si Macaron. Ei vor fi pusi in vinzare la 22 septembrie in Japonia, la pretul de 98.000 de yeni (824 dolari). „Personalitatile adorabilului Latte si rautaciosului Macaron sint decise de un program care echipeaza robotii Aibo, dar contactul cu fiintele umane si mediul care ii inconjoara le pot modifica si caracterul“, a aratat compania Sony intr-un comunicat. Campania va primi comenzi pentru acesti doi roboti incepind cu 12 septembrie, inclusiv din Statele Unite si Europa, livrarile urmind sa aiba loc pe la inceputul lunii Noiembrie. Latte (Lapte in italiana) are culoarea fildesului, iar Macaron este gri. Formele lor sint mai rotunjite decit cele ale modelelor precedente din seria Aibo si ei par un fel de hibrid intre un catel si un ursulet. Ei inteleg 75 de cuvinte simple, raspund la numele care li s-a dat si la cel al stapinului si isi pot exprima emotiile. De asemenea, pot efectua miscari foarte naturale ale capului si labutelor. Ei sint echipati si cu functii de legatura cu media, ceea ce le permite sa raspunda la anumite sunete emise de televizor, radio, internet si sa exprime o gama speciala de emotii. O camera numerica ascunsa in gura le permite sa faca fotografii cu ceea ce au in cimpul vizual, la simpla comanda vocala a stapinului lor.
Un britanic va incerca sa survoleze Everestul in balon. Britanicul David Hempleman-Adams a plecat ieri din Anglia cu destinatia Nepal si apoi Tibet, de unde va pleca in calatorie cu balonul, incercind sa survoleze Everestul. David Hempleman-Adams, care anul trecut a incercat sa traverseze Polul Nord in balon, a afirmat ca ideea de a survola Everestul i-a venit in timp ce urca pe cel mai inalt virf al lumii, in 1993. Celebrul om de afaceri britanic, in virsta de 44 de ani, va trebui sa suporte temperaturi de -50 de grade celsius in cursul unui periplu care ar putea dura peste sase ore. Aterizarea ar urma sa aiba loc in Nepal. „O calatorie de acest gen este 99 la suta logistica si organizare si 1 la suta realizare“, a declarat curajosul englez, care a recunoscut apoi ca a intimpinat deja citeva probleme din cauza conditiilor climatice specifice din Himalaya.
Un colectionar german a donat UNICEF 500 de opere de arta. Un colectionar german a donat 500 de tablouri si sculpturi, in valoare de 250 de milioane de euro, Fondului Natiunilor Unite pentru Copii – UNICEF, a anuntat organizatia intr-un comunicat. Aflat intr-un scaun cu rotile, medicul si colectionarul Gustav Rau, de 79 de ani, a semnat marti la Stuttgart un act de donatie catre ambasadorul UNICEF Joachim Fuchsberger, care a apreciat ca aceasta comoara va ajuta multi copii din cele mai sarace tari ale lumi”. In patru decenii, pasionatul de arta care a lucrat ca medic in Congo a adunat veritabile capodopere, printre care unele semnate de Paul Cézanne, Claude Monet, Auguste Renoir, Edgar Degas, Max Liebermann, Edvard Munch, El Greco. Procedurile juridice au ingreunat demersul lui timp de mai multi ani, perioada in care medicul a adunat toate actele care sa ateste faptul ca el este proprietarul colectiei. Contractul semnat marti prevede ca 125 din cele 500 de opere de arta vor ramine accesibile publicului in urmatorii 25 de ani.
Procurorii l-au arestat pe directorul economic al Termoelectrica sub acuzatia de delapidare
Parchetul Curtii Supreme de Justitie i-a pus ieri sub acuzare pe Gabriel Nicusor Miulescu si Iuliana Varga, pentru prejudicierea societatii Termoelectrica cu 5,9 miliarde de lei, informeaza Ministerul Public. Cei doi au fost arestati preventiv pe o perioada de 30 de zile, directorul economic, pentru delapidare, iar Varga, pentru complicitate la delapidare, fals intelectual si uz de fals. In perioada septembrie-decembrie 2000, Miulescu, in calitate de director economic al societatii Termoelectrica, ar fi dispus plata sumei de 5,9 miliarde de lei in favoarea firmei Oana Yilmaz, al carei administrator era Varga, cunoscind ca nu sint indeplinite conditiile legale pentru efectuarea acestei operatiuni financiare. Pentru efectuarea respectivei infractiuni, Varga ar fi prezentat societatii Termoelectrica o factura „pro forma“ care atesta actiuni comerciale nereale, ajutindu-l in acest fel pe Miulescu sa dispuna efectuarea platii catre firma Oana Yilmaz.
Extensiv a invins Pandurii cu 3-0 si merge mai departe in Cupa!
Intr-un meci restanta contind pentru etapa a cincea a fazei nationale a Cupei Romaniei, FC Extensiv a cistigat ieri, cu scorul de 3-0 (1-0), partida disputata la Tirgu Jiu in compania echipei locale Pandurii. Craiovenii au deschis scorul prin Buca (‘9), care a sutat din careu la coltul lung, in urma unei combinatii cu Laczko. Imediat dupa pauza, Sima (’48) a majorat diferenta, cu un sut din apropiere, iar peste doar cinci minute Neagoe a ridicat scorul la 3-0 pentru gruparea din Romanesti, cind a fructificat o pasa excelenta de la Cristescu.
„Panduristul“ Victor Lepadatu s-a accidentat grav la un duel cu un adversar si a fost transportat de urgenta la spital. El a suferit o comotie cerebrala.
Emil Sandoi, tehnicianul echipei Pandurii, a folosit urmatoarea distributie: Hirsu – Amzucu, Ispas, Arcanu – Braia, Zaharia (’55, Rotaru), Nicolaescu, Lepadatu (’51, R. Radoi), Trofin – Ad. Popescu, C. Popescu (’70, Litoiu).
Sorin Cirtu i-a trimis in teren pe: Stoianov – Ghindeanu, Mieila, Cotora, – Laczko (’46, Sima), Vancea, Cristescu (’70, Voicila), Sola, Panc – Buca, Neagoe (’58, Ristea).
Meciul a fost arbitrat de G. Stroe, Ed. Dumitrescu si E. Musetoiu.
Lipsa de noroc, ca o lipsa de aritmetica
In primul semestru al anului 2001 s-a intimplat un lucru destul de straniu in lumea afacerilor private. Este un an postelectoral, deci ne-am fi asteptat la o crestere a inflatiei, care nu a venit. Este un an in care Occidentul se pregateste de criza, reducind cheltuielile si majorind veniturile pe orice cale. Reducerea cheltuielilor companiilor occidentale (cele europene in primul rind, pentru ca doua treimi din comertul nostru depinde de tarile Uniunii Europene) inseamna reducerea bugetelor pentru noi investitii, reducerea preturilor la marfurile importate, reducerea bugetelor de publicitate. Nu sintem inca in Uniunea Europeana, dar economia Romaniei este dependenta intr-o mare proportie de comenzile occidentale. Daca un consiliu de administratie din Amsterdam a hotarit in octombrie 2000 ca vine criza economica si deci trebuie reduse cheltuielile, atunci, in mai 2001, unele ziare si posturi de televiziune din Romania vor avea dificultati sa-si plateasca salariatii, pentru ca o mica parte din cheltuielile de publicitate hotarite la Amsterdam contribuia la plata salariilor din postul respectiv de televiziune din Iasi, sa zicem. Totusi, reducerea cheltuielilor occidentale in Romania, chiar daca se vede in volumul investitiilor straine din Romania, nu a generat modificari profunde ale mediului economic, pentru ca oricum erau la un nivel de tot risul.
Astfel incit, pentru multe companii private din Romania, surprizele s-au tinut lant. Inflatia nu a crescut, ci a scazut, asa ca exportul a adus mai putini bani decit ne asteptam. Investitiile straine nu au crescut, deci au venit mai putini clienti noi. Dintre clientii existenti, unii si-au redus bugetele, deci au existat dificultati de a asigura fluxul de trezorerie necesar functionarii.
Pentru multi din sectorul privat, acest semestru nu a fost numai plin de surprize, dar si plin de necazuri. Este drept ca multe firme au inregistrat indicatori mai buni decit in primul semestru al anului 2000, dar la un nivel in dolari sau in euro mai mic. Respectiv au scazut veniturile, dar intr-o anumita masura au scazut si cheltuielile. Cifra de afaceri mai redusa a dus la o prudenta mai mare in sectorul privat, ceea ce va face ca investitiile (in masini, echipamente, cladiri) sa se reduca in semestrul al doilea.
Dar acest semestru plin de surprize ne-a aratat inca o data ce importanta este planificarea in afacerile private. Cine a planificat (sau a mers pe intuitie, calea cea mai rea de a face afaceri) investitii, dezvoltari, cresteri, cine a luat imprumuturi la 85% dobinda, cine a mizat pe cresterea inflatiei are acum necazuri majore. Chiar si numai faptul ca o parte din clienti a cumparat de la firmele private, dar nu a platit la timp, a creat ceea ce se numeste sincope in cash-flow (sau in fluxul de trezorerie), sincope platite scump cu majorari de taxe si impozite.
O situatie recenta imi vine acum in minte. Este cazul unei mici firme de consultanta care ne-a cerut in urma cu doi ani o analiza a sanselor de mentinere in piata. Am observat atunci un lucru important. In fiecare an, cheltuielile firmei erau la acelasi nivel – aproximativ 500.000 de dolari pe an – dar veniturile scadeau treptat de la un milion de dolari in 1996, ajungind la 550 de mii in 1999. Am cautat cauza si am vazut ca o mare parte a veniturilor venea de la un singur client, care incepuse sa-si reduca bugetele si care platea alandala. Am recomandat firmei sa reduca toate cheltuielile si sa incerce sa mareasca lista de servicii pentru a majora veniturile. Pare simplu. Dar nu a facut asa. In vara lui 2001, patronul nu-si mai luase salariul de trei luni, redusese personalul in pripa, chiria nu era platita, iar taxele la stat, intirziate. Patronul a incalcat prima regula a oricarei afaceri private. Veniturile trebuie sa fie mai mari decit cheltuielile. Si a doua regula. Planificarea. Ca sa nu mai spun ca acum o incalca pe a treia. Daca aritmetica este impotriva ta, nici norocul nu te mai ajuta. Oricit de cinstit ai fi, oricit de mult ai munci, oricit de buna ti-ar fi echipa, nimeni nu poate trai la infinit cu cheltuielile peste venituri. Chiar daca noua ni se pare ca intreprinderile de stat fac asa. Sorocul le va veni si lor.
Sa-i ingropam de tot!
• Asta-seara, Gica Hagi debuteaza oficial la cirma reprezentativei Romaniei intr-un meci cu miza maxima
• Trei dintre titularii lui Imre Gellei nu vor juca impotriva noastra
Gica Hagi va conduce in aceasta seara, pe „Nepstadion“, pentru prima oara, selectionata Romaniei intr-un meci oficial, din postura de antrenor. Soarta a facut ca, la debutul lui Hagi pe banca tehnica a tricolorilor, Romania sa intilneasca Ungaria intr-un meci extrem de important pentru stabilirea ierarhiei finale a grupei a opta, selectionata tarii noastre avind nevoie de un punct pentru a ocupa locul doi si a putea juca partida de baraj pentru calificarea la Campionatul Mondial din 2002.
Fara Stelea si Moldovan
Cei 21 de jucatori selectionati de Hagi pentru partida din aceasta seara se afla de luni in Ungaria si si-au stabilit „cartierul general“ la hotelul de cinci stele Corinthia Aqvicum din Budapesta. Din pacate, doi dintre titularii incontestabili ai Nationalei Romaniei, Bogdan Stelea si Viorel Moldovan, nu au facut deplasarea in capitala maghiara din cauza unor accidentari destul de grave, suferite in urma cu citeva saptamini. Alti doi componenti de baza ai selectionatei tricolore, Iulian Filipescu si Adrian Ilie, sint incerti pentru partida cu Ungaria, ei nefiind refacuti complet dupa niste accidentari mai vechi, fapt care i-a determinat sa se antreneze separat in ultima perioada. Medicul Nationalei Romaniei, Pompliu Popescu, a promis insa ca, pina la ora meciului de la Budapesta, atit „Felipe“, cit si „Cobra“ vor fi apti de joc.
Gellei isi face singur curaj
Tehnicianul Imre Gellei, numit in functia de antrenor al reprezentativei de seniori a Ungariei dupa demiterea lui Bertalan Bicskei, a condus luni primul antrenament al echipei maghiare. „In cele 90 de minute de antrenament am dorit sa-i fac sa inteleaga ca ma astept sa fie curajosi“, a spus Imre Gellei, precizind ca va incerca pina la ora meciului cu Romania sa stearga din mintea jucatorilor sai amintirile neplacute ale partidei cu Georgia. Gellei si-a indemnat jucatorii sa nu se teama de risc si sa incerce sa dea ce au mai bun in cadrul meciului de pe „Nepstadion“. „Cel mai important lucru este sa ne cunoastem cit mai bine. Jucatorii stiu la ce se pot astepta din partea mea, iar eu vreu sa stiu la ce ma pot astepta de la ei“, a incheiat noul antrenor al Nationalei ungare.
Absente importante in Nationala Ungariei
Fotbalistii unguri Petho Tamas si Halmai Gabor nu vor putea evolua in partida cu selectionata Romaniei, deoarece fiecare a primit al doilea cartonas galben in meciul pierdut simbata de Ungaria, cu scorul de 1-3, in fata echipei Georgiei. Selectionerul reprezentativei Ungariei, Imre Gellei, nu poate conta nici pe prezenta jucatorului Feher Csaba, care s-a accidentat inainte de meciul cu Georgia. De asemenea, este incerta si prezenta in partida cu Romania a lui Illyes Bela, care acuza dureri la sold.
