… Marţi, 1 aprilie, Corneliu Andrei Stroe, mentorul celebrei echipe a oltenilor Universitatea – supranumită „Craiova Maxima” de poetul prieten al echipei-fanion, Adrian Păunescu – privea la televizor un meci de fotbal. În intervalul orar 22.00 – 22.30, soţia a fost la bucătărie, iar la revenire l-a găsit în fotoliu, fără suflare, cu telecomanda în mână !…Cu câteva ore înainte fuseseră împreună, la plimbarea de seară, în Parcul Romanescu. De câţiva ani, de când avea unele probleme cardiace (un stent implantat în anul 2000), Stroe făcea aproape zilnic plimbări de câţiva kilometri, renunţase la carnea grasă de porc, mânca salată de… păpădie, se interna anual în Spitalul de Cardiologie din Covasna sau la hotelul „Clermont”, situat în apropierea spitalului. Mai savura însă, la o cafea aromată, câte o ţigaretă, două. Mai gusta un zăibărel de Stârmina, dar totul cu măsură. Se pregătea să plece în Turcia (pe 10 aprilie), apoi la Herculane (cu Mihaela Mateianu-Bondari şi dr.Andrei Bondari), apoi în Grecia (cu dr. Corneliu Sabetay), apoi, în toamnă, la Covasna…
A fost înmormântat, pe 4 aprilie, în cimitirul Ungureni, acolo unde sunt înmormântaţi câţiva prieteni de-ai lui de la Universitatea, Ion Oblemenco şi Constantin Oţet, dar şi celebrul comentator radio Sebastian Domozină…
Biografie
S-a născut într-un sat din Dolj, Dioşti (pe 2 iulie 1943). Cursurile şcolii elementare şi primul an de liceu le-a făcut în Caracal, unde a locuit cu părinţii. Din 1956 a început să practice atletismul în mod organizat, iar în 1958 s-a transferat la Liceul nr.4 din Timişoara, cu program special de educaţie fizică. În 1959 a fost selecţionat în lotul naţional de juniori, iar în anii 1961 şi 1962 a câştigat titlurile de campion naţional la probe combinate (triatlon şi pentatlon), devenind recordman al României. Recordul stabilit în 1962 la pentatlon de Stroe a rămas în vigoare şi acum deoarece, între timp, aceste probe combinate s-au desfiinţat.
În perioada 1962 – 1966 a urmat cursurile Institutului de Cultură Fizică din Bucureşti (ICF), specialitatea atletism, pe care l-a absolvit în 1966, cu media generală de 9,40. A fost repartizat la catedra de educaţie fizică şi sport din Craiova, făcându-se remarcat încă din primii ani. Astfel, în 1973, pentru rezultatele obţinute ca antrenor de atletism a primit, prin decret prezidenţial, Medalia Muncii.
Din ianuarie 1967 şi până în 1996, cu unele întreruperi, a îndeplinit funcţiile de secretar general, vicepreşedinte şi preşedinte al Clubului Sportiv Universitatea Craiova, ocupându-se cu precădere de secţia de fotbal a clubului. În această perioadă, Universitatea – cu Corneliu Andrei Stroe implicat total şi cu pragmatism în managementul echipei de fotbal – a obţinut succese notabile pe plan intern şi internaţional, respectiv: campioană naţională în 1974, 1980, 1981; câştigarea Cupei României în 1977, 1978, 1981, 1983, 1993; accederea în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni în 1982 şi semifinalele Cupei UEFA 1983, performanţe în premieră pentru echipele româneşti.
În 1990 s-a implicat direct în demersurile care au dus la înfiinţarea actualei Facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport din Craiova, a cărui prodecan a fost în perioada 2000 – 2004, apoi decan (februarie 2004 – 2008).
În 2003 a obținut titlul de doctor la ANEFS Bucureşti (începută la INEFS Chişinău), apoi, în 2006, a obţinut două diplome de doctor, la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii din Craiova.
Fără să fie membru al vreunui partid, dar agreat de PNL, în anul 2008 Stroe a candidat pentru Camera Deputaţilor pe lista PNL. Nu a întrunit procentul necesar pentru a ajunge în Parlamentul României.
În 2009 a fost recompensat cu ordinul Suveran al Sf. Ioan de Ierusalim – cavaler de Malta. A fost numit asistent al marelui Prior pentru probleme de instrucţie, învăţământ pe Marele Priorat al României.
Tot în 2009, Federaţia Română de Fotbal i-a conferit ordinul de Merit „Diamant” – „în semn de apreciere deosebită pentru îndelungata activitate şi rezultatele obţinute ca preşedinte al Ştiinţei”.
A fost preşedinte de onoare la FC Universitatea (începând cu 2008), iar din 2013 preşedinte de onoare al CS Universitatea.
Căsătorit cu prof. Marilena Rodica Oţeleanu-Stroe, profesoară de educaţie fizică şi sport, fiica cunoscutului antrenor Nicolae „Lache” Oţeleanu. Socrul său a avut trei performanţe în fotbalul din Craiova: promovarea Ştiinţei în liga a II (1954), în liga I (1964) şi a echipei Electroputere în liga a II-a (1968). Nu au copii.
„Rezultatele vorbesc de la sine”
Ce a însemnat pentru Corneliu Andrei Stroe Universitatea Craiova? La această întrebare, Stroe a răspuns astfel (interviu publicat în Gazeta de Sud Craiova, august 2006): „Am fost numit la conducerea tânărului club universitar din Craiova pe 23 ianuarie 1967 de primul rector al Universităţii, prof. Marius Preda, cu care nu m-am cunoscut până atunci. El practicase atletismul, ca şi mine, îmi cunoştea performanţele. Deşi aveam pe atunci doar 23 de ani, am acceptat propunerea rectorului, în ciuda faptului că mulţi apropiaţi ai mişcării sportive nu au privit cu ochi buni această numire. În primii patru-cinci ani am beneficiat de sprijinul unor oameni cu experienţă şi, în acelaşi timp, cu merite foarte mari în activitatea sportivă (…) Aş putea spune că, în actul de conducere, pasiunea a ocupat, într-un fel, locul secund. M-au caracterizat meseria, pragmatismul, dublate de pasiune. Aş putea vorbi mult despre ceea ce a însemnat pentru mine Universitatea, deşi cred că rezultatele vorbesc de la sine (…)
Mirajul studiilor superioare şi performanţele Universităţii constituiau punctele de atracţie pentru fotbaliştii pe care i-am adus eu la Craiova în anii aceia de poveste. Dar asta s-a făcut cu foarte multă muncă. De exemplu, după Silviu Lung am fost de şapte ori la Carei ş.a.m.d. L-am convins pe Hagi, a venit la Universitatea, a susţinut examen de admitere la facultate, a reuşit… El voia să joace la Universitatea (şi răposatul său tată voia ca Gică să evolueze la echipa noastră), dar Nicuşor Ceauşescu l-a dus pe Hagi la Sportul Studenţesc, încâlcând şi regulamentele din învăţământul superior. Dar ce conta pentru ei încă o ilegalitate!”.
Cine a distrus Craiova Maxima? Corneliu Andrei Stroe a sintetizat: „Această distrugere are o istorie lungă şi complexă…Pe scurt: cluburile departamentale din Capitală şi conducerea de partid din Craiova, adică: Partidul, Dinamo şi Steaua!”
„Stroe e chiar sufletul Universităţii Craiova…”
În prefaţa unei cărţi despre un fotbalist al Craiovei Maxima, Zoltan Crișan („Patimile lui Crişan”, Editura de Sud, 2004), Traian Ungureanu l-a „citit” perfect pe marele Corneliu Andrei Stroe. „…N-am apucat încă să deschid gura în faţa lui Corneliu Stroe şi asta mi se întâmplă numai în faţa monumentelor. Corneliu Stroe nu e de piatră. E oral şi are nevoie urgentă de revenirea printre noi a lui Simeon, Fl. Marin, M. Gaster, C. Brăiloiu sau a oricărui alt venerabil folclorist care a adunat pentru noi ziceri, vorbe şi poveşti, la un loc, geniul verbal al românilor. În poveştile lui Corneliu Stroe se află toată lumea, întâmplările, năroziile şi eroismele Universităţii Craiova. Dar Enciclopedia Stroe are tâlc, iar tâlcul e chiar omul care povesteşte. După câteva ore de hipnoză e imposibil să nu înţelegi că acest om, mereu gata să povestească vesel, blând până şi în resentimente, solar şi teafăr, e chiar sufletul Universităţii Craiova…”.
Imperial!
Un „portret” al lui Corneliu Andrei Stroe l-a „transmis” în preziua înmormântării conducerea Federaţiei Române de Atletism: „Un discipol al zeului Sport, fost atlet (campion național la probe combinate), un împătimit al fotbalului (unul dintre artizanii regretatei Craiova Maxima) și, până la urmă, un manager-dascăl (decan al Universității de specialitate din Bănie), imperial! Oltean până în măduva oaselor, de fapt, un OM normal, pentru că numai normalitatea îți dă detașarea necesară să fii capabil de atâta iubire față de semenii tăi! Am rămas mult mai săraci fără Corneliu Andrei Stroe!”.
