Aflaţi ieri în Parcul „Romanescu“ la o acţiune pentru promovarea mişcării, trei foşti mari fotbalişti ai Universităţii, Silviu Lung, Sorin Cîrţu şi Pavel Badea, au vorbit despre situaţia critică a Ştiinţei.
Fostul portar al Craiovei Maxima, Silviu Lung, a opinat: „Sper ca Universitatea să depăşească aceste clipe delicate. Mi-aş dori să se ajungă la o soluţie prin care echipa să rămână în prima divizie. Ar trebui lăsate orgoliile la o parte şi, printr-un parteneriat, domnul Mititelu, primăria, prefectura să putem ajuta Universitatea. Suporterii noştri sunt extraordinari, dar nu ştiu dacă la noi situaţia economică permite să avem «socios», însă este o soluţie“.
Pavel Badea, campion cu Universitatea în 1991, a punctat: „Este un moment dificil. Sper ca persoanele care conduc destinele echipei să găsească numitorul comun în a reuşi să facă performanţă, iar cei care iubesc echipa să o susţină în continuare. S-a văzut, în ultimele şase-şapte meciuri jucate acasă am avut o medie de peste 20.000 de suporteri, ceea ce nu a reuşit nimeni în ţară în ultimii ani. Înseamnă că este sportul numărul unu, care merită atenţia comunităţii, pentru că este un fenomen, un mod de viaţă. Comunitatea locală are o mare influenţă şi poate ajuta echipa, dar nu poate să o susţină singură. Este nevoie de oameni ca Adrian Mititelu. Dincolo de ceea ce se vorbeşte despre el, este un om care a băgat banii lui pentru dezvoltarea fotbalului. «Socios» nu e posibil acum în România. Nu putem implementa noi acum sistemul catalan sau de la Madrid. Am încredere în calităţile de manager ale lui Piţurcă şi cred că orgoliul lui de oltean îşi va spune în această iarnă cuvântul şi îşi va pune amprenta asupra transferurilor pe care le va face. În primul rând, sper să continue la Universitatea“.
„Soluţia este realismul“
Pe 8 decembrie 1982, Universitatea a câştigat, în prelungiri, cu 2-0, meciul retur cu Bordeaux, calificându-se în „primăvara europeană“ 1983, moment istoric pe care Sorin Cîrţu l-a evocat ieri în contextul problemelor de acum ale Ştiinţei: „Miercuri, 8 decembrie 2010, tot soare, ca şi miercuri, 8 decembrie 1982, când am eliminat pe Bordeaux. Mi-aş dori să se mai întâmple o dată… Acum, 8 decembrie 2010, avem altă veste, mai tristă. Ce e de făcut? Sunt două variante. Ori faci socotelile cu jucătorii, cu tot ce are şi o scoţi la vânzare, să vină cineva să o cumpere. Punctul meu de vedere e că nu se va angaja nimeni să cumpere echipa pentru că mai mult se vorbeşte, lumea din gură ajută, dar concret nu se va găsi cineva. A doua variantă ar fi să vândă din jucători, plăteşte datoriile, reface echipa cu forţe interne şi poate ieşi mai bine, pentru că reface şi spiritul Craiovei Maxima. Ideea cu «socios»? Dacă mâine pui să strângi cele patru milioane de euro nu vor veni decât puţini. Soluţia este realismul, pe care Adrian Mititelu trebuia să îl aibă mai demult, pentru că mereu s-a vorbit de aceste datorii, care s-au strâns în timp, nu sunt făcute peste noapte, dar niciodată nu s-au recunoscut. A vinde jucători este o sursă de a face bugetul, iar cu ocazia asta dă şanse de afirmare şi altor jucători care pot apărea în prim-plan“.
