Banca Nationala solicita procurorului general retragerea recursului in anulare in cazul BIR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a solicitat procurorului general al Romaniei, Tanase Joita, printr-un demers care constituie o premiera in practica Bancii Centrale, retragerea recursului in anulare declarat impotriva sentintei civile prin care a fost pronuntat falimentul Bancii Internationale a Religiilor (BIR), se arata intr-o declaratie a Consiliului de Administratie al BNR.

Procurorul general al Romaniei a promovat, la mijlocul lunii iunie, un recurs in anulare in favoarea BIR, motivind decizia prin faptul ca magistratii instantelor inferioare Curtii de Apel nu au luat in considerare unele documente care erau in favoarea BIR. In declaratia BNR se arata ca recursul in anulare a fost „tardiv introdus“ si ca acesta cuprinde concluzii „ce pornesc de la erori grave“.

Potrivit Bancii Nationale, Tanase Joita si-a insusit sustinerile autorilor unor plingeri, fosti conducatori sau actionari ai bancii, care au deformat si au ascuns adevarul despre Banca Internationala a Religiilor. BNR considera ca un rol major in denaturarea realitatilor legate de falimentul BIR si l-a asumat presedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputatilor, deputatul PRM Radu Ciuceanu, care a raspindit in public, in mod prezumtios, concluzii ale unei anchete subiective, bazate pe investigatii sumare. Potrivit declaratiei CA al BNR, in raportul asupra falimentului BIR, semnat de Radu Ciuceanu, sint rastalmacite faptele prin judecati in exclusivitate emotionale.

„Semnatarul documentului pretinde ca infatiseaza concluzii referitoare la modul in care s-a organizat si premeditat declansarea procedurii de faliment a BIR, ceea ce presupune ca nu banca ar fi intrat in faliment, din cauza dezastrului financiar provocat de incompetenta conducerii bancii, ci acest deznodamint ar fi fost provocat de catre un grup de interese“, se mentioneaza in declaratia BNR. Banca Nationala contesta opinia exprimata in raportul comisiei parlamentare, conform careia BNR ar fi cap de lista in suita magistratilor, lichidatorilor si altor provocatori ai unui caz de crima organizata si ca unele persoane din conducerea bancii au premeditat si organizat falimentul BIR, mai ales cu scopul de a oferi societatii de lichidare Reconversie si Valorificare Active sute de miliarde de lei, sub forma de onorarii sau bonusuri de performanta, din fondurile bancilor carora li s-a declansat procedura de faliment.

„O cercetare atenta a faptelor ar fi aratat ca decizia BNR de a cere instantei falimentul BIR a fost luata dupa ce au fost epuizate toate sansele de imbunatatire a starii financiare a bancii si avem in vedere aici inclusiv ragazul acordat bancii pentru a face patru incercari de majorare a capitalului, fara insa ca vreuna sa reuseasca, fapt ce dovedeste lipsa de incredere a propriilor actionari si a potentialilor investitori in capacitatea bancii de a se redresa“, se precizeaza in declaratie.

In acest context, oficialii Bancii Nationale apreciaza ca acuzatia de falimentare premeditata a BIR se dovedeste a fi nu numai fara substanta, dar si absurda, la fel ca si acuzatia privind provocarea falimentului bancii in scopul imbogatirii societatii Reconversie si Valorificare Active. Mai mult, in declaratia BNR se arata ca nimeni din conducerea bancii sau din directiile de resort nu a fost audiat in cazul falimentului BIR si, prin urmare, banca nu a avut posibilitatea de a-si spune punctul de vedere si de a contribui la o corecta informare, lucru calificat drept inadmisibil de BNR.

„Este de neinteles de ce Comisia de abuzuri, in cadrul unei anchete care a durat un an si jumatate, intr-o problema bancara de maxima importanta, nu a audiat si membri ai Asociatiei Romane a Bancilor, presedinti de banci, experti bancari, dar mai ales auditorii de la BIR, inainte de a trage concluzii atit de grave“, se mentioneaza in declaratie. Oficialii BNR considera, in acest context, semnificativ faptul ca singurele persoane din sistemul bancar care au fost audiate de catre comisie sint fostii presedinti de la BIR si Bankcoop, Ion Popescu si, respectiv, Constantin Duna. In declaratia BNR se mai spune ca autorii raportului, care poarta antetul unei comisii parlamentare, n-au inteles nimic din ce s-a intimplat in realitate la Banca Internationala a Religiilor.

„Si nici nu este de mirare: concluziile exprima superficialitatea anchetei“, se arata in declaratie. Starea financiara dezastruoasa a bancii a fost provocata, in opinia BNR, de neregulile constatate in domeniul acordarii, garantarii si rambursarii creditelor, precum si de extinderea nerationala a retelei sale teritoriale, care s-a efectuat intr-un ritm sufocant si in contrast vizibil cu potentialul economic al bancii.

Potrivit datelor BIR transmise Bancii Nationale, patrimoniul net al bancii a avut o involutie evidenta: de la minus 78,4 miliarde de lei la sfirsitul lui aprilie 2000, la minus 205,8 miliarde de lei la sfirsitul lui mai 2000. De asemenea, la sfirsitul lunii mai a anului 2000, rezultatele financiare ale BIR indicau pierderi totale de circa 495 miliarde de lei. BNR a solicitat in instanta, in primavara anului 2000, declansarea procedurii de faliment a Bancii Internationale a Religiilor, motivind ca aceasta actiune este determinata de situatia financiara a bancii. La data de 10 iulie 2000, Tribunalul Bucuresti admite cererea de declansare a falimentului, decizie contestata de BIR la Curtea de Apel Bucuresti.

Considerind ca instantele bucurestene nu ar fi obiective in judecarea conflictului, reprezentantii BIR au cerut Curtii Supreme de Justitie sa stramute dosarul la o alta Curte de Apel din tara. In urma acestui demers, CSJ a hotarit ca procesul sa fie judecat la Brasov.

La sfirsitul lunii mai 2001, instanta Curtii de Apel Brasov a respins ca nefondat recursul pe care BIR l-a inaintat impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti, privind deschiderea procedurii de faliment.

Procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare in cazul BIR

Procurorul general al Romaniei si-ar putea retrage motivat recursul in anulare promovat impotriva sentintei referitoare la falimentul Bancii Internationale a Religiilor (BIR), conform prevederilor Codului de procedura civila.

Promovarea si retragerea recursului in anulare intr-un astfel de caz sint reglementate prin articolul 330 din Codul de procedura civila. Potrivit articolului 330 indice 4, pina la inchiderea dezbaterilor, procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii. Un caz similar a fost inregistrat in primavara acestui an.

La 8 aprilie, procurorul general al Romaniei, Joita Tanase, si-a retras contestatia fata de sentinta definitiva prin care instanta suprema admitea, pe 7 decembrie 2000, ca grupul german ThyssenKrupp nu este responsabil pentru pierderile inregistrate, in anii ’80, de intreprinderea de comert exterior Metalimportexport. In urma retragerii cererii procurorului general, Curtea Suprema de Justitie a decis ca grupul german nu este responsabil de pierderile firmei romanesti.