Durerile de cap pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex şi sunt printre cele mai frecvente acuze cu care oamenii se prezintă la medic. Organizaţia Mondială a Sănătăţii raportează că aproape jumătate dintre adulţii din întreaga lume vor avea o durere de cap în fiecare an. Durerea de cap sau cefaleea poate fi un semn de stres sau suferinţă emoţională sau poate rezulta dintr-o tulburare medicală, cum ar fi hipertensiunea arterială, anxietatea sau depresia.
Specialiştii din domeniu clasifică durerile de cap ca primare, atunci când acestea nu sunt produse de alte afecţiuni medicale sau ca secundare, atunci când există altă cauză ce stă la baza lor.
Durerile de cap primare sunt afecţiuni individuale cauzate direct de excesul de activitate sau de probleme la nivelul structurilor din cap care sunt sensibile la durere. Acestea includ vasele de sânge, muşchii şi nervii capului şi ai gâtului. De asemenea, durerile de acest tip pot rezulta în urma unor modificări chimice la nivelul creierului.
Durerile de cap primare includ migrena, cefaleea de tip tensional şi cefaleea de tip cluster.
Durerile de cap secundare apar atunci când alte condiţii medicale stimulează nervii sensibili la durere ai capului. Cu alte cuvinte, simptomele de cefalee secundară sunt atribuite unei alte cauze, potrivit www.sfatulmedicului.ro.
O gamă largă de diferiţi factori pot provoca dureri de cap secundare. Aceştia includ: consumul de alcool – mahmureala; tumorile pe creier; cheagurile de sânge; sâgerarea la nivelul creierului sau a ţesuturilor din jur; comoţia cerebrală; intoxicarea cu monoxid de carbon; deshidratarea; glaucomul; bruxismul – scrâşnitul dinţilor; gripa; excesul de medicamente pentru durere; atacurile de panică; accidentul vascular cerebral.
Deoarece durerile de cap pot fi un simptom al unei afecţiuni grave, este importantă solicitarea sfatului unui medic atunci când acestea devin severe, frecvente sau persistente.
Tipuri de cefalee
Există diferite tipuri de dureri de cap. Cefaleea de tip tensional este cea mai frecventă formă de cefalee primară. Astfel de dureri de cap apar, în mod normal, încet şi treptat în mijlocul zilei. Pacientul descrie că durerea este constantă, sâcâitoare, pe ambele părţi ale capului, ca şi cum o bandă elastică ar cuprinde capul. De asemenea, durerea de acest tip se poate răspândi la nivelul gâtului. Durerea de tip tensional poate fi episodică sau cronică. Durerile episodice pot avea o durată cuprinsă între câteva ore şi câteva zile. Durerile cronice de cap apar pentru 15 sau mai multe zile pe lună, pentru o perioadă de cel puţin trei luni.
Migrena
Durerile de acest tip apar, de obicei, doar pe o parte a capului şi au caracter pulsatil. Se pot însoţi de înceţoşarea vederii, sensibilitate la lumină, greaţă şi tulburări senzoriale.
Migrenele se află pe locul doi, în funcţie de frecvenţă, şi pot avea un impact semnificativ asupra activităţilor zilnice ale unei persoane. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, migrena este a şasea cauză majoră a afectării activităţii de zi cu zi la nivel mondial. Migrenele pot dura de la câteva ore până la două – trei zile.
Durerile de cap postmedicaţie (rebound)
Durerile de cap postmedicaţie sau durerile de cap de tip rebound sunt provocate de utilizarea excesivă a medicamentelor pentru tratarea simptomelor durerii de cap.
Dintre durerile de cap secundare, aceste dureri din cauza medicamentelor se clasează pe primul loc, în funcţie de frecvenţă. De obicei, apar de la începutul zilei şi persistă pe tot parcursul ei. Simptomatologia se poate îmbunătăţi la administrare de antialgice, dar se agravează atunci când efectele medicamentelor se opresc.
Simptomele se pot însoţi de dureri de gât, nelinişte, congestie nazală şi reducerea calităţii somnului. Durerile de cap postmedicaţie pot fi diferite în fiecare zi.
Durerile de cap de tip cluster
Cefaleea de tip cluster mai poate fi denumită şi cefalee de tip ciorchine şi durează de obicei între 15 minute şi 3 ore. Apare brusc, de până la opt ori pe zi pentru o perioadă de săptămâni sau luni. Între clustere, pot exista perioade în care cefaleea să nu fie prezentă.
Aceste perioade fără dureri de cap pot dura de la câteva luni până la ani.
Durerea este severă, unilaterală, descrisă ca fiind ascuţită sau cu caracter de arsură şi se localizează în mod obişnuit, în jurul unui singur ochi. Suprafaţa afectată poate deveni roşie şi umflată, pleoapa poate să cadă şi poate să apară rinoreea.
Tratament
Cele mai frecvente modalităţi de tratare a durerilor de cap sunt reprezentate de odihnă şi de medicamentaţia antialgică. Medicamentele ce nu necesită prescripţie medicală, precum antiinflamatoarele nesteroidiene, sunt frecvent folosite, dar medicii pot prescrie şi alte tipuri de medicamente. Este foarte importantă urmarea instrucţiunilor primite de la medic, deoarece medicamentele împotriva durerii de cap pot provoca, la rândul lor, dureri de cap. În cazuri extreme, poate fi necesară internarea în spital pentru o perioadă scurtă de timp.
Tratamente alternative
Există mai multe forme alternative de tratament pentru durerile de cap, dar este important ca medicul să fie consultat înainte de a efectua orice schimbări majore sau de a începe orice altă formă de tratament. Abordările alternative includ: acupunctura; terapia cognitiv-comportamentală; utilizarea produselor pe bază de plante; hipnoză; meditaţia.
Cu toate acestea, cercetările nu au furnizat dovezi care să confirme că toate aceste metode funcționează. Uneori, durerile de cap pot rezulta dintr-o deficiență a unei anumite substanțe nutritive, în special magneziu şi vitamina B.
Deficienţele nutritive pot fi cauzate de o dietă de slabă calitate, de o problemă de malabsorbţie sau de alte afecţiuni medicale.
Remedii naturale
Anumiţi paşi pot fi urmaţi pentru a reduce riscul de dureri de cap şi pentru a le uşura, în cazul în care acestea apar. Aceştia includ: aplicarea unor comprese reci sau calde pe cap sau gât, dar trebuie evitate temperaturile extreme; evitarea stresului; consumarea unor mese regulate, având grijă la nivelul zahărului din sânge; exerciţiile fizice şi regulate pot ajuta la evitarea durerilor de cap; odihna suficientă şi somnul regulat contribuie la sănătatea generală şi la reducerea stresului.
