Atunci când temperaturile sunt scăzute sau când se face o trecere de la cald la foarte frig, vasele de sânge se contractă, ceea ce îngreunează capacitatea inimii de a pompa sângele în corp. De asemenea, la frig, vâscozitatea sângelui este mai ridicată şi ritmul cardiac creşte. Aproape 76.000 de persoane suferă de hipertensiune arterială.
Anual se sting 150.000 de români din cauza problemelor cardiace, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate pe întreg teritoriul ţării noastre, fapt care ne clasează pe locul patru în lume. Aproape jumătate dintre olteni au hipertensiune arterială.
Deşi nu vezi legătura dintre gripă şi atacul de cord, ea chiar există. Un studiu recent publicat în New England Journal of Medicine a scos la iveală faptul că un episod sever de gripă creşte cu până la şase ori riscul de atac de cord timp de cel puţin un an de la infectarea cu virusul gripal. Dacă ai probleme cu respiraţia în timp ce nu faci efort sau observi că te umfli, după ce ai avut gripă, mergi imediat la spital. Anumite infecţii bacteriene sau virale pot migra în inimă, cauzând probleme cardiace sau chiar un atac de cord.
Pentru a evita creșterea frecvenței și a intensității episoadelor de angină pectorală în sezonul rece, e bine ca pacientul să evite deplasările în primele ore ale dimineții sau seara, când temperaturile sunt extrem de scăzute, să poarte îmbrăcăminte groasă, încălțăminte lejeră, călduroasă și confortabilă, care să nu împiedice circulația la nivelul membrelor, să se protejeze la extremități, să bea lichide calde.
Dacă este obligat să meargă mult în exterior, la temperaturi scăzute, să evite expunerile prelungite la frig extrem, să alterneze perioadele de mers cu pauze dese în locuri încălzite (benzinării, magazine) unde să consume băuturi calde.
Măsuri recomandate de cardiologi
Măsurile generale care vizează bolnavul cardiovascular trebuie respectate cu strictețe, mai ales în perioadele cu temperaturi extreme, măsuri care vor duce la îmbunătățirea statusului cardiovascular și la scăderea semnificativă a incidentelor nefericite: respectarea medicației cardiovasculare recomandată de medicul specialist cardiolog, actualizarea recomandărilor medicamentoase și de stil de viață prin vizite regulate la șase luni la cardiolog, oprirea fumatului, alimentația săracă în grăsimi, sare și zahăr, dar bogată în fibre, fructe și legume proaspete, consumul redus de carne, de alcool, controlul strict al greutății corporale, controlul regulat al tensiunii arteriale, menținerea tensiunii arteriale în parametrii optimi, menținerea în cote normale a zahărului în sânge (glicemia) și a grăsimilor din sânge (valorile profilului lipidic în sânge), monitorizarea acestor analize regulat la șase luni.
