Consumată în cantităţi moderate, sarea ajută la reglarea presiunii sanguine, contribuie la eficienţa transmisiei nervoase şi a contracţiei musculare. În cazul în care suferi de balonare, constipaţie sau lipsa poftei de mâncare, poţi s-o adaugi, în cantităţi mici, în paharul cu apă.
De asemenea, băile calde cu apă sărată dau rezultate în cazul bolilor articulare, reumatismului, şi ameliorează afecţiuni specifice sezonului rece (răceala, gripa sau guturaiul). Simptomele cistitei şi anexitei pot fi, de asemenea, ameliorate, cu ajutorul băilor de şezut cu apă sărată (5 linguri de sare grunjoasă la un litru de apă).
Şi aerul salin este benefic pentru sănătate, în acest sens fiind recomandate curele litorale şi cele de ocnă, indicate în afecţiuni precum astm bronşic, bronşită, emfizem pulmonar, rinită, sinuzită cronică, infecţii respiratorii repetate, hipotiroidie.
Curele cu aer salin sunt contraindicate în boli ca hipertiroidie, tuberculoză pulmonară, epilepsie, hipertensiune gravă, infarct recent, angină pectorală cu crize frecvente, cancer pulmonar şi claustrofobie.
Atunci când există un deficit de sare în organism, pot apărea simptome precum diaree, greaţă, tulburări de memorie, stare de oboseală intensă şi prelungită, însoţită de slăbiciune fizică şi dificultăţi în concentrare.
Cu toate acestea, majoritatea consumăm mai multă sare decât are nevoie organismul. Efectele nocive se traduc în hipertensiune, afecţiuni cardiovasculare, îngreunarea procesului de vindecare a bolilor, retenţie de apă în organism, care favorizează depunerea kilogramelor, şi împiedicarea absorbţiei de calciu, care afectează sistemul osos şi creşte riscul de osteoporoză.
Din cauza consumului excesiv de sare, ţara noastră se situează pe primele locuri în Europa la numărul de cazuri de boli cardiovasculare, cu peste 3 milioane de pacienţi în clinicile de cardiologie.
Sarea provoacă dependenţă
Oamenii de ştiinţă au demonstrat că atunci când organismul tânjeşte după sare, aceeaşi zonă a creierului este stimulată ca şi în cazul consumului de cocaină sau de opiu. Pentru a releva acest lucru, savanţii au folosit şoareci pe care i-au privat de sare, hrănindu-i cu diuretice şi mâncare necondimentată. După trei zile au analizat partea de la baza creierului, numită hipotalamus, iar rezultatele au arătat că aceleaşi gene activate de apetitul pentru sare au fost afectate şi în cazul dependenţei de droguri.
Sarea de bucătărie intervine în procesul complex al foamei, fiind un adevărat drog. Mulţi oameni nu pot, pur şi simplu, să mănânce nesărat. Obişnuinţa papilelor gustative cu clorura de sodiu este atât de mare încât restricţionarea acesteia poate deveni o problemă. La multe persoane, trecerea de la un regim hipersodat la unul hiposodat, de obicei recomandat de către medic, creează probleme psihologice deosebite, cura de „dezintoxicare“ având tendinţa să fie sortită eşecului. Problema care se pune în aceste situaţii nu se referă strict la schimbarea alimentaţiei, ci mai degrabă la schimbarea comportamentului alimentar.
O linguriţă de sare pe zi!
Sarea se găseşte în mod natural în diverse produse care fac parte din dieta noastră zilnică. Cu toate acestea, sarea este folosită în mod intenţionat pentru îmbunătăţirea gustului şi prelungirea termenului de valabilitate.
„Cantitatea de sare recomandată zilnic este de aproximativ 2 grame, adică o linguriţă. În cazul persoanelor cu vârste peste 50 de ani sau pentru cei care suferă deja de hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă congestivă, boală cronică de rinichi, diabet zaharat sau osteoporoză, aportul de sare ar trebui să se limiteze la doar 1,5 grame/zi“, spune Flavia Manole, nutriţionist şi membră a Asociaţiei Dieteticienilor din România.
Sarea se ascunde în numeroase alimente pe care le consumăm zilnic, fără ca măcar să ne dăm seama. Pentru a afla conţinutul real de sare din alimentul respectiv, trebuie să înmulţim cantitatea de sodiu de două ori şi jumătate.
Un exemplu concret: un borcan cu pastă de măsline de 175 de grame are trecut pe etichetă un conţinut de 1.590 mg de sodiu pe suta de grame, adică 1,59 grame. Înmulţind 1,59 cu 2,5 va rezulta o cantitate de sare de 3, 97 grame, cu mult peste cantitatea recomandată. Deci, consumul a puţin peste jumătate din acel borcan va însuma o cantitate de sare cât pentru două zile. Şi asta fără a mai pune la socoteală alte alimente consumate în ziua respectivă.
Arome şi condimente în loc de sare
În loc de sare, putem asezona mâncărurile cu diferite ierburi aromatice, în funcţie de preferinţele fiecăruia. Folosirea mărarului, pătrunjelului, cimbrului sau busuiocului în stare proaspătă în diverse preparate culinare poate avea rezultate spectaculoase în ceea ce priveşte gustul şi aroma mâncării. Toate aceste plante sunt minunate nu doar pentru gustul lor, dar sunt şi o sursă excelentă de antioxidanţi, minerale şi vitamine. Salatele, sosurile şi mâncărurile cu sau fără carne pot deveni adevărate delicatese, dacă foloseşti în loc de sare coajă rasă de portocale, lămâie sau lime, care conferă o aromă aparte. În plus, consumaţi cât mai multe fructe şi legume proaspete – banane, pepene galben, kiwi, prune, sfeclă roşie, roşii, cartofi dulci, spanac, morcovi, conopidă – nuci crude, peşte şi fructe de mare. Acestea sunt bogate în potasiu, un mineral care ajută la eliminarea sodiului din corp, asigurându-se astfel o detoxifiere eficientă şi o activitate normală a glandelor suprarenale.
