Postul este conceput ca o alimentaţie din care au fost excluse carnea şi produsele de origine animală. Există şi post cu apă şi pâine de șapte zile sau un post negru de 40 de zile. Principala lui acţiune este cea de purificare, de odihnire a anumitor organe din corp, de uşurare a unor procese şi schimburi interne. Postul nu trebuie în nici un caz să fie forţat, impus din afară, ci este bine să constituie un act firesc, natural.
Majoritatea persoanelor ar defini postul ca fiind o perioadă de abţinere culinară de la anumite alimente pentru o perioadă determinată, însă acest lucru este puţin mai complex. Pe lângă acest aspect al mâncării, postul înseamnă şi o „curăţenie generală“ atât din punct de vedere fizic, cât şi spiritual. Mulți asociază perioada de post cu o cură de slăbire, însă, conform nutriţioniștilor, dacă nu suntem atenţi putem obţine chiar efectul invers – un câştig de kilograme – deoarece, în această perioadă, suntem tentaţi să consumăm produse făinoase în exces, pentru a obţine senzaţia de saţietate, şi alimente „interzise“ atunci când vrem să avem un stil de viaţă sănătos şi echilibrat.
Ce mâncăm în perioada postului?
La baza piramidei alimentare în această perioadă se află carbohidraţii, care sunt oferiţi de alimente precum fructe, legume sau produse cerealiere integrale. Aceste alimente nu numai că sunt permise în timpul postului, dar sunt şi ideale de consumat, datorită numeroaselor beneficii pe care le au asupra organismului.
Postul înseamnă curăţare, detoxifiere şi îndepărtarea cauzelor care provoacă boli. Aşadar, ceea ce este benefic pentru sănătatea noastră spirituală se dovedeşte util şi pentru sănătatea noastră fizică.
Deşi există multe alimente care pot fi consumate în această perioadă, unele dintre ele ar trebui evitate.
Pateul vegetal, de exemplu, este un aliment consumat de multe persoane în perioada postului. Trebuie știut că „vegetal“ nu înseamnă neapărat mai bun, mai ales când vine vorba de pateu. Varianta pateului vegetal din comerţ poate să conţină mai multe E-uri şi substanţe nocive organismului decât un pateu normal, făcut din carne.
Excesul de pâine, covrigi şi diferite foietaje sunt variante alese de mulți în perioada postului, iar acest lucru nu este tocmai recomandat. Încercați, pe cât posibil, să vă luați necesarul de carbohidraţi din legume şi fructe. Acestea pot provoca senzaţia de balonare.
Recomandări pentru perioada postului: smoothie de banane, pastă de avocado, terci de ovăz cu fructe de pădure. Pe durata postului, în mod normal, se creează un deficit proteic. Acesta survine în contextul lipsei cărnii din dietă. Soluția în cazul unui astfel de deficit este consumul legumelor bogate în proteine: mazăre, spanac, broccoli sau ciuperci.
Studiu: postul are efecte pozitive în întărirea sistemului imunitar
Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Southern California sugerează că postul impulsionează celulele stem să producă noi celule albe în sânge, care luptă cu infecţiile. În plus, postul are efecte pozitive în întărirea sistemului imunitar. Oamenii de ştiinţă au descoperit că postul prelungit reduce enzima PKA, care este asociată cu procesul de îmbătrânire şi cu un hormon care creşte riscul de apariţie a cancerului şi a tumorilor. Studiul a analizat persoane care au ţinut post timp de două sau patru zile consecutiv pe o perioadă de şase luni.
Ce facem după post?
Tipic românesc, odată ce postul s-a încheiat, ne năpustim cu furie asupra sarmalelor, piftiei, slăninei și caltaboșilor, fără să ne gândim la consecințe. Comportamentul ne este ilustrat, cum nu se poate mai bine, de statisticile apelurilor telefonice primite la 112 – Serviciul de Ambulanță, unde, în perioada sărbătorilor „explodează“ cazurile de afecțiuni digestive. Cumpătare este cuvântul de ordine, care ar trebui să stăruie după încheierea postului.
