Prevenția este medicina viitorului, după cum susțin tot mai mulți specialiști. Țările nordice și statele occidentale pun de ani buni accentul pe programele de prevenție medicală. Așa au reușit să scadă rata unor boli grave și, mai ales, au eliminat factorii de risc pentru aceste boli. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer în România, iar fumatul este incriminat în proporție de 85% în aceste cazuri. Un program de prevenție nu există, însă, pentru această boală. România ocupă locul I în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă şi locul al treilea când vorbim de cantitatea anuală. Nici aici nu s-a gândit o strategie de conștientizare a populației.
Speranţa de viaţă a crescut în medie cu 30 de ani, datorită dezvoltării medicinei și accesului mai ușor la alimentaţie. Reversul accesului la aproape orice medicament este pierderea rezistenței în fața bacteriilor și virusurilor. Medicii spun că boli grave apar în cazul pacienților tineri, situații care cu zeci de ani în urmă erau o raritate. Sistemele medicale din țările avansate au înțeles că medicina are nevoie de o nouă abordare și au început să pună prevenția pe primul loc. În Franța, medicul de familie are o misiune importantă în prevenţia şi urmărirea patologiilor cronice. Aici se derulează permanent programe de depistare a unor tipuri de cancer (mamar, de colon, genital), precum și a bolilor neurodegenerative. Dar se fac și monitorizări permanente ale bolnavilor cronici, iar pacienţii beneficiază de un set de analize uzuale o dată sau de două ori pe an, şi de câte ori este nevoie au acces la orice fel de investigaţie paraclinică, fără restricţii.
„Important este ca oamenii să aibă parte de demonstrații“
În Dolj, Direcția de Sănătate Publică organizează periodic campanii, însă pentru boli care fac ravagii printre români, precum cancerul pulmonar, unde anual sunt diagnosticate 11.000 de cazuri noi, nu există un program de prevenție național. Departamentul de supraveghere și promovare a sănătății din cadrul DSP Dolj organizează campanii legate de conștientizarea consmului de tutun. „Departamentul include medici specialiști, epidemiologi și asistenți care au rolul de a dezvolta programele Ministerului Sănătății în domeniul prevenției. Sunt boli față de care trebuie să ne schimbăm atitudinea, dar acest lucru se face în timp și prin campanii de lungă durată. Pe lângă pliante, important este ca oamenii să aibă parte de demonstrații. În momentul în care Institutul «Marius Nasta» ne-a pus la dispoziție niște aparate prin care le-am arătat tinerilor calitatea activității plămânului pentru fumători și nefumători, impactul a fost mai mare“, a declarat dr. Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică la DSP Dolj. De curând, DSP Dolj a marcat Ziua Naţională fără Tutun.
Specialiștii spun că fumatul este factorul de risc cu impactul cel mai mare asupra sănătății. În România, se fumează zilnic peste cinci milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Nu se știe însă exact numărul fumătorilor. „Nu avem rezultate statistice adaptate realității pentru că aceste studii se fac din patru în patru ani la nivelul Europei. Din ultimele date rezultă că s-au îmbunătățit indicatorii în sensul că a crescut vârsta la care tinerii încep să fumeze. Dacă până acum șase ani aveam cazuri de fumători la nouă-zece ani, acum vârsta a început să urce“, a explicat dr. Narciza Dinică.
„Cancerul pulmonar apare și la persoane de 30-35 de ani“
În România, nu există o strategie naţională care să reglementeze integral domeniul legat de consumul de tutun. Însă, în urmă cu cinci ani, conștienți de pericolul la care se expun fumătorii, specialiștii Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ au înființat Programul Național „Stop Fumat“. Acesta este susţinut de o echipă de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi în peste 20 de oraşe din România și îşi propune să ofere persoanelor care fumează platforma unui tratament complet, consiliere psihologică şi tratament medicamentos. „Din păcate, cancerul pulmonar apare și la persoane de 30-35 de ani, iar în cazul a 80% dintre ei factorul de risc este fumatul. Sunt oameni care nu au fumat niciodată, dar dacă au stat într-un mediu în care s-a fumat, șansele să aibă cancer pulmonar sunt aproape la fel de mari. Legea spune că este interzis fumatul în unitățile medicale, de exemplu. Totuși, intrând în spital, mai vezi oameni care fumează, uneori și personal medical, însă ține de gândirea fiecăruia. Un medic care fumează și care îi cere pacientului să nu facă asta nu are credibilitate“, a adăugat medicul specialist în sănătate publică.
În zona critică a consumului de antibiotice în ambulator
România ocupă locul I în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă şi locul al treilea când vorbim de cantitatea anuală. Asta înseamnă că un român din doi face, cel puţin o dată pe an, un tratament cu antibiotice. Datele DSP Dolj arată că țara noastră se găseşte în zona critică a consumului de antibiotice în ambulator, cu al doilea cel mai mare consum de penicilină, după Franţa. De altfel, penicilinele şi antibacterienele beta-lactamice reprezintă peste 50% din consumul total. „Dacă vom continua să consumăm antibiotice pentru orice, vom ajunge ca tot ce am câștigat prin descoperirea penicilinei să pierdem prin acest consum irațional. Este o situația alarmantă în toată lumea. Noi ne situăm pe poziții înalte. Nu dispunem de o raportare actualizată, încă nu avem posibilitatea să cuantificăm consumul real. Avem un consum estimativ, în comparație cu alte țări care fac raportări sigure. Sunt germeni care nu mai pot fi stăpâniți cu nici un antibiotic. Ne ducem la farmacie și luăm antibiotic atunci când răcim, fără să avem recomandarea medicului. Este greșit! Trebuie convinși și pacienții, și medicii, și farmaciștii că antibioticele trebuie administrate numai la cererea medicului specialist. Ele pot să aibă efecte adverse severe“, atrage atenția dr. Dinică.
„Avem rezistență mare la stafilococ“
Rezistența la antibiotice face ca în spitale să există infecții nosocomiale greu de stăpânit. „Avem rezistență mare la stafilococ, la Klebsiella pneumoniae și la multe alte bacterii, cam 30%. Este posibil ca procentele să fie și mai mari, având în vedere că nu există studii clare. În general, există o subraportare a acestor infecții nosocomiale, din neștiință, din dorința de a nu ieși în presă, de a nu se culpabiliza, de a avea oameni încredere în unitate medicală. Se ascund lucruri care nu ar trebuie ascunse. Peste tot în lume sunt infecții nosocomiale, care apar când nu se respectă reguli de sepsie (calitatea a ceea ce este septic – n.r.) și aspsie (metodă de sterilizare a instrumentelor chirurgicale, a locului unde se face operația – n.r.), asta nu înseamnă că trebuie să luăm antibiotice după ureche“, a explicat medicul.
Prudenţa în prescrierea și autoadministrarea antibioticelor este o măsură esențială. „Ar trebuie poate să avem mai multe intervenții în ambulatoriu. Sunt mulți colegi care dau destul de ușor antibiotice, poate de multe ori la solicitarea pacientului, care vrea să aibă acasă o rezervă. Am observat la unele persoanele tinere că nu se duc la medic, în schimb, îmi spun că fac o cură cu antibiotice de două ori pe ani, să nu se îmbolnăvească. Un program național de control ar putea să îmbunătățească situația“, a conchis dr. Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică la DSP Dolj.
