În centrele de dializă din Craiova sunt trataţi lunar 440 de doljeni cu boală cronică de rinichi, pacienţi care, fără hemodializă, nu ar supravieţui. Tratamentul se face de trei ori pe săptămână şi constă în trei şedinţe cu durata de circa patru ore şi jumătate fiecare, un adevărat calvar pentru bolnav. Trebuie însă ştiut faptul că boala cronică de rinichi poate fi prevenită, pentru că mai mult de două treimi din cauzele apariţiei ei pot fi controlate, potrivit prof. univ. dr. Eugen Moța, președintele Societății Române de Nefrologie.
Boala cronică de rinichi a fost inclusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în rândul afecţiunilor cu cel mai mare impact social, care implică și cele mai multe costuri de îngrijire şi tratament, alături de cele patru boli cronice netransmisibile stabilite de OMS: bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile pulmonare. „Dacă s-ar face prevenţie, dacă bolnavii ar fi tratați din timp şi corect, am reduce foarte mult aceste costuri, pentru că nici o țară din lume nu are bani suficienți pentru a investi în sănătate. Trebuie făcută o mai bună prevenție a bolilor, nu o creștere a investițiilor în tratarea lor. Este o situație reală, dar dramatică, scoasă în față de OMS, pe care, dacă nu o vom controla, ne va copleși. Toate sistemele de sănătate din lumea asta, începând cu SUA, vor fi depășite, pentru că prevalența acestor boli este în creștere“, susţine prof. univ. dr. Eugen Moța, președintele Societății Române de Nefrologie.
Referindu-se strict la boala cronică de rinichi, care afectează aproximativ 500 de doljeni, şeful Clinicii de Nefrologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova a precizat că aceasta poate fi împiedicată prin prevenţie primară, eliminând factorii de risc care duc la apariția acestei afecțiuni. Iar pe primul plan, la factorii de risc este diabetul. „Diabetul zaharat constituie jumătate din cauzele bolii cronice de rinichi. Dacă este corect tratat, se poate preveni apariția complicației renale, a nefropatiei diabetice. Deci, din start putem să facem prevenția a 50% din cauzele bolii cronice de rinichi. A doua mare cauză a afecţiunii cronice de rinichi este hipertensiunea arterială. 27% din toate cauzele bolii cronice de rinichi sunt reprezentate de hipertensiunea arterială, care dă și ea în evoluție complicația renală, nefropatia hipertensivă. 77% dintre cauzele bolii cronice de rinichi pot fi controlate făcând prevenţie primară și tratând corect diabetul zaharat și hipertensiunea arterială, menținând-o în limite normale, prin modificarea stilului de viață sau cu tratamente hipertensive“, explică prof. univ. dr. Eugen Moța.
Bolile cronice, o prevalență alarmantă în România
Alţi factori de risc, care duc la apariţia bolii cronice de rinichi, potrivit prof. univ. dr. Eugen Moța, sunt vârsta peste 50 de ani, unele boli cardiovasculare, anomalii ale rinichiului (structurale, funcționale), infecțiile urinare, adenomul de prostată, „care pot fi tratate, fiind prevenită astfel degradarea funcției renale“. „Sunt și boli renale moștenite, dar acei pacienți trebuie urmăriți din timp, diagnosticați precoce, monitorizați, tratați. Trebuie controlată progresia bolii renale, pentru a se împiedica o perioadă cât mai mare de timp începerea dializei“, mai spune şeful Clinicii de Nefrologie din cadrul SJU Craiova. Conform acestuia, şi obezitatea este altă cauză a bolii cronice de rinichi, iar în Oltenia datele privind persoanele supraponderale ar fi mai mult decât îngrijorătoare, potrivit unui studiu epidemiologic care va fi disponibil în scurt timp.
De fapt, rezultatele acestui Studiu Național Privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi în România (PREDATORR), coordonat de prof. univ. dr. Eugen Moța, președintele Societății Române de Nefrologie, şi prof. univ. dr. Maria Moța, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, ar arăta o prevalență alarmantă a bolilor cronice în România, „mult mai mare decât o arătau studiile anterioare“.
„Studiile după care ne ghidam în România erau, de fapt, extrapolări ale unor studii efectuate în Europa, în America, dar situația la noi este diferită, dacă ne gândim la structura populației, demografie, obiceiurile alimentare, factorii de mediu, factorii sociali… Sunt mulți factori care influențează apariția unei boli și care sunt specifici fiecărei populații. Chiar și pe teritoriul României există diferențe între cele opt regiuni istorice în care s-a derulat studiul PREDATORR. Asta ţine şi de dezvoltarea acestor regiuni, de educarea populației care trăiește aici, şi ştim cu toţii că Oltenia nu se compară în aceste privinţe cu Ardealul sau cu Banatul, de exemplu, mai degrabă cu Moldova“, a precizat prof. univ. dr. Eugen Moța. „Cu acest studiu ca fundament trebuie elaborate programele de prevenţie pentru populația României“, a adăugat şeful Clinicii de Nefrologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova.
