Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune digestivă cronică în care acidul (și uneori și bila) din stomac ajunge (refluează) în esofag (tubul care leagă faringele de stomac), iritând mucoasa esofagiană și cauzând simptome precum arsuri, eructații (râgâieli), regurgitații, durere în piept. Aceste simptome pot fi resimțite de oricine câteodată. Dar când apar mai des (cel puțin de două ori pe săptămână) sau când afectează viața de zi cu zi, vorbim de boala de reflux gastroesofagian.
Simptomele pot include:
– O senzație de arsură în piept, uneori ajungând până la nivelul gâtului, cu un gust acru-amar în gură;
– Durere în piept;
– Dificultate la înghițire (disfagie);
– Tuse seacă;
– Răgușeală, dureri de gât;
– Regurgitație (întoarcerea) mâncării sau reflux de lichid acru (reflux acid);
– Senzație de nod în gât.
Când trebuie să mergeți la medic
Mergeți urgent la medic dacă aveți durere în piept, în special acompaniată de alte semne și simptome, precum dificultăți de respirație, durere la nivelul brațului. Acestea pot fi semne de infarct miocardic.
Mergeți la medic dacă aveți simptome de BRGE severe sau frecvente sau dacă trebuie să utilizați medicamente OTC pentru scăderea acidității de mai mult de două ori pe săptămână.
Care sunt cauzele
BRGE este cauzată de refluxul (întoarcerea) acidului sau bilei de la nivelul stomacului în esofag. Când înghițim, sfincterul esofagian inferior (un mușchi circular situat la capătul dinspre stomac al esofagului) se relaxează pentru a permite alimentelor să treacă în stomac, apoi se închide din nou. Dacă acest mușchi se relaxează anormal (în afara perioadelor de înghițire) sau este slăbit, acidul și conținutul din stomac pot reflua în esofag, cauzând simptome de BRGE, precum arsuri. Acest reflux constant de acid poate irita mucoasa esofagiană, cauzând inflamație (esofagită). În timp, inflamația poate duce la eroziuni (răni ale mucoasei) esofagiene, chiar și ulcere, care se pot complica cu sângerări sau probleme respiratorii.
Cum se poate complica boala de reflux gastroesofagian
În timp, inflamația cronică de la nivelul esofagului inferior poate duce la complicații precum:
– Îngustarea esofagului (stricturi esofagiene) – prin formarea unei arii de țesut cicatriceal. Strictura esofagiană poate determina dificultăți de înghițire;
– Ulcer esofagian (o rană profundă a mucoasei esofagiene) cu risc de sângerare sau perforație, cauzând durere, dificultate la înghițire;
– Modificări precanceroase ale esofagului (esofagul Barrett) – atunci când apar niște prelungiri roșietice ale mucoasei gastrice la nivelul esofagului care sunt asociate cu risc de cancer esofagian. Riscul de cancer este mic, dar se recomandă urmărirea prin endoscopie cu biopsii efectuate regulat pentru a evidenția semnele timpurii de transformare malignă.
Cum se poate pune diagnosticul
Dacă vă deranjează simptomele de BRGE, este posibil ca medicul să poată pune diagnosticul numai pe baza simptomelor descrise de dumneavoastră. În anumite situații însă, medicul ar putea să sugereze anumite proceduri și teste pentru a pune un diagnostic corect, precum:
Un tranzit baritat (radiografie cu bariu) al tractului digestiv superior. Această procedură implică înghițirea unui lichid cu gust ca de cretă (bariu) care pune în evidență mucoasa tractului digestiv la radiografie și eventuale anomalii ale acesteia (îngroșări, ulcere). Poate aduce informații cu privire la tranzitul alimentelor (după modul în care bariul trece prin diferitele segmente digestive), inclusiv cu privire la refluxul în esofag. Poate diagnostica afecțiuni precum hernia hiatală.
Endoscopia digestivă superioară. Reprezintă o metodă de vizualizare directă a interiorului esofagului (precum și stomacului și duodenului) dumneavoastră cu ajutorul unui tub flexibil, care este prevăzut cu o cameră video și cu o sursă de lumină, permițând medicului examinarea mucoasei esofagiene, precum și, dacă este nevoie, recoltarea unei probe de țesut (biopsie) care să fie trimisă pentru examinarea la microscop a modificărilor celulare (examen histopatologic). Totodată, endoscopia poate servi la evidențierea de complicații ale BRGE, precum esofagul Barrett.
Ph-metria esofagiană – un test care monitorizează cantitatea de acid de la nivelul esofagului cu ajutorul unui dispozitiv special (ph-metru), identificând când și cât timp acidul refluează în esofag. Ph-metrul este de regulă un tub subțire care se introduce prin nas până la nivelul esofagului, tub care este conectat la un aparat de înregistrare a variațiilor de aciditate.
Manometria – un test care evaluează motilitatea (mișcările) și presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter în esofag pe cale nazală.
Cum se tratează
Primele medicamente care se administrează de regulă în BRGE sunt diferite tipuri de antiacide, care neutralizează acidul pe moment (dicarbocalm, maalox), dar nu pot vindeca inflamația esofagiană. Ca efecte adverse, acestea pot cauza constipație sau diaree. Dacă nu obțineți ameliorarea simptomelor cu aceste medicamente în câteva săptămâni, medicul vă va recomanda medicamente care reduc producerea de acid gastric (inhibitori de H2: ranitidină, famotidină sau de pompă de protoni: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol). Efectul lor nu este atât de rapid precum al antiacidelor, dar este de durată mai mare și sunt capabile să vindece inflamația mucoasei și să prevină apariția complicațiilor.
Alte medicamente folosite sunt acelea care întăresc sfincterul esofagian inferior (medicamente prokinetice) – ajută la golirea mai rapidă a stomacului și la strângerea valvei dintre stomac și esofag.
În situația în care medicamentele nu își mai fac efectul scontat, medicul vă poate recomanda metode mai invazive, precum cele chirurgicale, cea mai cunoscută intervenție chirurgicală pentru această afecțiune fiind cea denumită fundoplicatura Nissen (partea superioară a stomacului este înfășurată în jurul porțiunii exterioare a esofagului inferior, pentru a strâmta sfincterul esofagian inferior).
Modificarea dietei și a stilului de viață
Schimbările în dietă și în stilul de viață sunt la fel de importante ca și medicația.
Menținerea unei greutăți normale a corpului sau scăderea în greutate în cazul persoanelor obeze sau suparponderale. Greutatea în exces determină creșterea presiunii în abdomen, împingând stomacul în torace și cauzând refluarea acidului în esofag.
Evitarea hainelor prea strâmte. Acestea pot cauza presiune la nivelul abdomenului și slăbi sfincterul esofagian inferior.
Evitarea alimentelor și băuturilor care pot determina arsuri – de regulă grăsimi, prăjeli, alcool, ciocolată, mentă, ceapă, usturoi, condimente picante, cafea, băuturi carbogazoase, roșii, citrice.
Evitarea poziției orizontale imediat după masă. Nu vă întindeți în pat după ce ați mâncat, ci așteptați cel puțin trei ore înainte de a merge la culcare. Este bine de asemenea să nu vă aplecați imediat după mese și în general să evitați ridicarea de greutăți.
Modificarea poziției de dormit. Dacă aveți arsuri în timpul nopții, puteți încerca să vă folosiți de gravitație și să dormiți cu capul mai ridicat decât trunchiul – înclinând patul sau salteaua sau adăugând mai multe perne.
Evitarea fumatului. Fumatul scade presiunea și capacitatea sfincterului esofagian inferior de a funcționa corespunzător.
Factorii de risc
– obezitatea;
– hernia hiatală;
– fumatul;
– astmul;
– diabetul zaharat;
– golirea întârziată a stomacului;
– boli de țesut conjunctiv, precum sclerodermia;
– sarcina;
– Sindromul Zollinger Ellison.
Dr. Carmen Ruxandra Posoiu
http://ruxandraposoiu.medlive.ro
