Îmbătrânirea este un proces natural, însă ritmul în care organismul se degradează depinde în mare măsură de stilul de viață. Tot mai multe cercetări arată că sedentarismul nu înseamnă doar lipsa exercițiilor fizice, ci reprezintă un factor care poate accelera îmbătrânirea biologică. Acesta crește riscul de boli cardiovasculare, diabet, obezitate și chiar declin cognitiv. Vestea bună este că organismul răspunde rapid la schimbările pozitive, iar câteva minute de mișcare în fiecare zi pot încetini aceste procese.
Îmbătrânirea biologică nu este același lucru cu vârsta din buletin
Specialiștii fac diferența între vârsta cronologică – numărul anilor împliniți – și vârsta biologică, adică starea reală a organismului. Două persoane de 50 de ani pot avea organisme foarte diferite, în funcție de alimentație, nivelul de stres, somn și, mai ales, de câtă mișcare fac.
Un studiu publicat în Scientific Reports pe baza datelor a peste 12.500 de adulți a arătat că timpul petrecut pe scaun este asociat cu accelerarea îmbătrânirii biologice. Persoanele care stăteau așezate peste opt ore pe zi prezentau un risc semnificativ mai mare de îmbătrânire accelerată comparativ cu cele care petreceau sub patru ore pe zi în poziție șezând. Cercetătorii au observat că relația este aproape liniară. Cu cât timpul petrecut pe scaun crește, cu atât organismul îmbătrânește mai repede.
Ce se întâmplă în organism când stăm prea mult
Corpul uman este construit pentru mișcare. Atunci când petrecem ore întregi pe scaun, metabolismul încetinește, iar mușchii consumă mai puțină energie. În timp, masa musculară începe să scadă, iar organismul pierde din forță și mobilitate.
Sedentarismul favorizează acumularea kilogramelor în plus, creșterea glicemiei și a colesterolului, iar vasele de sânge devin mai puțin elastice. În paralel, apar procese inflamatorii care contribuie la dezvoltarea bolilor cronice și la accelerarea îmbătrânirii.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, lipsa activității fizice reprezintă unul dintre principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile și este asociată cu milioane de decese la nivel mondial în fiecare an. Aproape o treime dintre adulți nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică.
Nici sportul nu compensează complet o zi întreagă petrecută pe scaun
Mulți cred că o oră petrecută la sală este suficientă pentru a anula efectele unei zile de muncă la birou. Specialiștii spun însă că lucrurile nu sunt atât de simple.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că perioadele lungi de sedentarism cresc riscul de boli cardiovasculare. De asemena, de mortalitate prematură, chiar și la persoanele active. Activitatea fizică reduce o parte dintre efectele negative, însă nu le elimină complet. Din acest motiv, recomandarea este ca timpul petrecut pe scaun să fie întrerupt cât mai des prin mișcare, chiar și de intensitate redusă.
Mușchii sunt cheia unei îmbătrâniri sănătoase
După vârsta de 30 de ani, masa musculară începe să scadă treptat. Procesul este normal, însă lipsa mișcării îl accelerează considerabil.
Mușchii nu au doar rolul de a ne ajuta să mergem sau să ridicăm greutăți. Ei contribuie la reglarea metabolismului, controlează glicemia, susțin sănătatea oaselor și produc substanțe benefice pentru creier. De aceea, persoanele active își păstrează mai mult timp autonomia și mobilitatea.
Studii recente arată că exercițiile fizice contribuie la menținerea funcției musculare și a controlului mersului chiar și la vârste înaintate, reducând riscul de căderi și pierderea independenței.
Creierul are și el nevoie de mișcare
Sedentarismul nu afectează doar inima și mușchii, ci și creierul. Activitatea fizică stimulează circulația sângelui și favorizează producerea unor substanțe care protejează neuronii și susțin memoria.
În schimb, lipsa mișcării este asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv. De asemenea, cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului, în special la persoanele în vârstă. Cercetările din ultimii ani arată că un stil de viață activ poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive pentru o perioadă mai lungă.
Chiar și pauzele scurte contează
Vestea bună este că nu este nevoie de ore întregi petrecute în sala de sport pentru a obține beneficii.
Specialiștii recomandă ca persoanele care lucrează la birou să se ridice la fiecare 30-60 de minute, să facă câțiva pași sau câteva exerciții simple de întindere. Aceste pauze reactivează musculatura, stimulează circulația și reduc efectele negative ale statului prelungit pe scaun.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților minimum 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75-150 de minute de activitate intensă, alături de exerciții pentru întărirea musculaturii de cel puțin două ori pe săptămână.
Mișcarea, una dintre cele mai eficiente metode de a încetini îmbătrânirea
Nu există un tratament care să oprească îmbătrânirea, însă există obiceiuri care îi pot încetini ritmul. Mișcarea regulată rămâne una dintre cele mai eficiente și accesibile metode prin care ne putem proteja sănătatea.
Fie că este vorba despre mers alert, ciclism, înot, dans sau exerciții de forță, orice formă de activitate fizică practicată constant contribuie la menținerea masei musculare, protejează inima, susține funcționarea creierului și reduce riscul apariției bolilor cronice. În fond, nu doar anii din buletin contează, ci și felul în care alegem să ne folosim corpul în fiecare zi.
Citește și: Au început lucrările la Grădina de Vară Patria! Olguța Vasilescu a anunțat ce nume va purta edificiul
