1. Este inevitabil şi omniprezent
Nu este aşa. Poţi să-ţi planifici viaţa astfel încât stresul să nu te copleşească. Planificarea presupune stabilirea priorităţilor şi rezolvarea pe rând a sarcinilor, începând cu cele uşoare şi apoi trecând gradat la problemele complexe. Când timpul nu este însă bine manageriat, este greu să-ţi identifici priorităţile. Toate problemele par să fie egale şi stresul pare să fie peste tot!
2. Este la fel pentru toată lumea
Greşit. Stresul este diferit pentru fiecare dintre noi. Ceea ce este stresant pentru cineva poate fi sau nu stresant pentru altă persoană. Fiecare reacţionează la stres într-un mod diferit.
3. Este întotdeauna dăunător
Potrivit acestei convingeri, lipsa stresului ne-ar face fericiţi şi sănătoşi. Greşit. Stresul este pentru condiţia umană ceea ce este presiunea pentru coardele viorii. Dacă este prea mică, sunetul este tern şi tăios, dacă este prea mare, devine strident sau coardele plesnesc. Stresul poate fi sărutul morţii sau sarea şi piperul vieţii. Important este cum îl controlăm, acest lucru făcându-ne productivi şi fericiţi, lipsa controlului asupra stresului rănindu-ne şi putând chiar să ne ucidă.
4. Nu ai simptome, nu suferi de stres
Absenţa simptomelor nu înseamnă neapărat şi absenţa stresului. De fapt, ascunderea lor cu ajutorul medicamentelor sau al drogurilor licite (tutun, cafea, alcool) poate să vă priveze de semnalele necesare pentru a reduce încordarea la nivelul sistemului fiziologic şi psihologic.
5. Numai simptomele majore necesită atenţie
Acest mit presupune că simptomele minore, cum ar fi migrenele sau aciditatea la stomac, pot fi ignorate. Acestea sunt însă avertismente timpurii că viaţa îţi scapă de sub control şi că ai nevoie să-ţi manageriezi mai bine timpul.
6. Cele mai populare metode de combatere a stresului sunt şi cele mai bune
Este iarăşi o credinţă iluzorie. Nu există tehnici universale care să fie eficiente în reducerea stresului. Suntem fiinţe unice, vieţile noastre sunt diferite, situaţiile sunt diferite în anumite momente şi, ca urmare, reacţiile noastre sunt diferite în acelaşi moment. Numai un program holistic, cuprinzător, adaptat fiecăruia poate funcţiona în diminuarea nivelului de stres, până la a nu deveni patologic.
Principii de conduită antistres
– Pune-ţi ordine în obiective.
– Planifică-ţi cât mai bine timpul.
– Fă ceva din plăcere cel puţin o dată pe săptămână.
– Rezervă-ţi în fiecare zi un moment de linişte.
– Păstrează un echilibru între muncă şi recreere, între muncă şi familie.
– Dormi şapte-opt ore pe noapte cel puţin de două ori pe săptămână.
– Foloseşte procedee de relaxare.
– Oferă şi primeşte cu regularitate afecţiune sinceră.
– Discută dificultăţile cu ceilalţi.
– Nu uita de umor.
– Gândeşte pozitiv.
– Practică exerciţii fizice cel puţin la sfârşit de săptămână şi, zilnic, mersul pe jos.
Dr. Mariana Păsărescu, medic primar sănătate publică şi management sanitar
