Dom’ Primar, ajutaţi-mă!

Să trăiţi! Dom’ Primar, am o problemă atât de agasantă, încât îmi vine să vă trimit la dracu’ împreună cu toţi directorii şi şefii de regii, direcţii şi servicii. Dar nu o fac, pentru că sunt politicos şi, pentru că îmi sunteţi primar, înainte de orice vă cer ajutorul. Dom’ Primar, în baia mea pute! Stau la etajul 7 şi s-a ridicat până la ea tot mirosul sulfuros al vecinilor de dedesubt. N-am mai simţit aşa miros de prin 1989, în vremurile când, copil fiind, eram unul dintre indienii lui Winnetou aflaţi în război cu şobolanii de pe maidan. Indienii erau neînfricaţi şi existau doar două strigăte cu care tribul mamelor îi puteau risipi: „Începe Dalasuuul!“ era unul, iar celălalt, cel mai eficace, „A venit apaaa!“. Dom’ Primar, vecinii mei nu au nici o vină că în baia mea pute ca în Epoca de Aur. Ar fi fost frumos din partea lor să se constipe în grup chiar în zilele de 7 mai, 28 mai, 18 iunie şi 9 iulie ale anului curent, dar au şi ei o limită. Că oameni suntem, Dom’ Primar!
Dar dureros este că nu doar în baie pute. Miros greu simt şi în tramvai, şi la gară, şi în supermarket uneori. E drept că statisticile Institutului de Sănătate Publică Bucureşti menţionează că România se află pe ultimul loc în Europa în privinţa consumului de săpun. Dar, înainte de a inventa săpunul, omul a învăţat că se poate curăţa cu ajutorul apei. Că tot veni vorba despre sănătatea publică. Aţi auzit că a sosit şi în Craiova gripa porcină? Englezii tremură de frica ei şi, chiar la începutul săptămânii, au murit trei londonezi gripaţi. Ministrul sănătăţii de la Bucureşti, Ion Bazac, aminteşte de câte ori are ocazia că metoda cea mai bună  de prevenţie a gripei porcine constă în intensificarea măsurilor de igienă personală. Ministrul recomandă să ne spălăm cu săpun pe mâini o dată la fiecare 60 de minute. Eu unul chiar nu mă înghesui să fac gripă porcină, aşa că mi-am cumpărat săpun din ăla scump, de domni. Dar degeaba, Dom’ Primar, că în Craiova nu au apă nici domnii, nici ţăranii, deopotrivă.
În ultimele patru luni, Compania de Apă „Oltenia“ v-a lăsat oraşul fără o picătură timp de cinci zile adunate şi puse una peste alta. De la 7 dimineaţa până în miez de noapte. Eu nu sunt specialist în apă, Dom’ Primar, dar mă întreb de ce nu pot ăia să lucreze mai mult noaptea? Că nu sunt prea mulţi olteni somnanbuli cu chef de duş în toiul nopţii. I-am sunat să-i întreb şi, o duduie cu voce proaspăt spălată, mi-a răspuns că habar n-are de ce. Poate îi sunaţi dumneavoastră, Dom’ Primar, că aveţi multă influenţă în oraşul ăsta şi am auzit că noul director al Apei vă e simpatic.
Cică în anul ăsta vom mai avea parte şi de alte zile total lipsite de apă. Pe deasupra ne mai pândeşte, acum, în iulie, şi o săptămână fără apă caldă. Am şi o sugestie, Dom’ Primar, poate că ne rezolvă problemele şi vom avea şi noi parte de luxul de a ne spăla. În Kathmandu, capitala unei ţări asiatice foarte sărace, apa care să curgă la robinet e tot aşa ca la noi, o problemă (e drept că ei nu au fântâni aşa frumoase, dar măcar pot bea apă din ele). Autorităţile au instalat pe toate clădirile butoaie mari şi negre în care se strânge apa pentru zilele în care se înfundă ţeava. Ar fi frumos, Dom’ Primar, să organizaţi un schimb de experienţă, poate chiar o înfrăţire între oraşe. Noi îi învăţăm cum e cu fântânile, ei ne predau tehnologia butoaielor.
Vă mai rog, Dom’ Primar, să-i întrebaţi câte vane mai au de schimbat. Până ieri schimbaseră 54 şi mă tem foarte că ăştia au la fel de multe vane câte găini are Adrian Năstase. În situaţia asta, ce ne facem, Dom’ Primar? Ştiu că alegerile sunt departe, dar mie îmi place să fiu curat. Dumneavoastră nu?